STRATEGIA EDUCATIONALĂ PENTRU ROMÂNII DIN BULGARIA PROPUSA DE“AVE” UERB CATRE DEPRTAMENTUL PENTRU RELATIILE CU ROMANII DE PRETUTINDENI

DOMNULE SECRETAR DE STAT EUGEN TOMAC,

inainte de primul război mondial, în Bulgaria au funcţionat trei şcoli româneşti – la Sofia, Giumaia şi la Turtucaia până în 1913. Şcoala din Giumaia s-a redeschis în 1920. În 1924, pe lângă şcoala primară românească din Sofia s-a deschis un gimnaziu, care în 1934 s-a transformat în Institutul Român, finanţat şi dotat de statul român. Guvernul bulgar, în 1945, şi guvernul român, în 1948, au decis desfiinţarea, respectiv, închiderea şcolilor româneşti din Bulgaria.

Deşi Constituţia statului bulgar garantează dreptul de a învăţa în limba maternă, în prezent, în Bulgaria nu există învăţământ de stat primar şi secundar în limba română.

Situaţia actuală:

Demersurile pentru redeschiderea Liceului Român de la Sofia au fost începute în 1997 - 1998 de fostul ambasador Ioan Talpeş. (A fost primul ambasador după Vasile Stoica, care s-a deplasat în satele româneşti, a vorbit cu oamenii, a intrat în casele lor, a stat cu ei la masă şi i-a ajutat în organizarea Primului Festival Internaţional de Cântece şi Dansuri Populare Vlahe Rabova - '98).

Liceul a fost redeschis la 16 septembrie 1999, prin strădania următorului ambasador, Constantin Grigorie, cu două clase, dar nu în vechea clădire, (ce a fost devastată de cei ce ocupau) ci în cadrul clădirii liceului nr. 32 de la periferia capitalei bulgare. În anul de învăţământ 2001/2002, în cadrul liceului românesc au funcţionat trei clase: a VIII a – 11 elevi – cu regim de an pregătitor pentru învăţarea limbii române; a IX a – 21 elevi; a X a – 20 de elevi. Începând cu anul şcolar 2002/2003, s-a organizat o nouă clasă a VIII a (an pregătitor).

Începând cu anul şcolar 2002/2003, sediul liceului românesc din Sofia a fost mutat la Şcoala Generală nr. 136 „Liuben Karavelov”, unde dispunea de 6 încăperi, respectiv 4 săli de clasă şi 2 camere pentru cancelarie şi birouri.

O problemă a fost reprezentată de spaţiile de cazare ale liceului, aflate la peste 1 km. de şcoală, ce erau improprii pentru locuire. Peste 2/3 din elevii liceului românesc proveneau din afara Sofiei şi în consecinţă, precaritatea spaţiilor de cazare a constituit un motiv în plus pentru părinţi de a nu opta pentru Liceul „Mihai Eminescu” din Sofia. În timp ce cazarea era gratuită, cheltuielile de masă erau suportate de elevii liceului.

Interesul etnicilor români de a-şi înscrie copiii la Liceul „Mihai Eminescu” a scăzut considerabil siin momentul de fata nu exista nici un elev deorigine romana. Datorită condiţiilor de funcţionare improprii pentru procesul de învăţământ astfel, în anul şcolar 2004/2005 s-au înscris doar 7 tineri pentru a-şi începe studiile liceale la instituţia sus amintită. Comisia Mixtă MAE-MECT de preselecţie a etnicilor români care doresc să studieze în România a constatat, în anii 2004-2007, slaba pregătire a tinerilor absolvenţi ai Liceului „M. Eminescu”, o bună parte a acestora necunoscând limba română.

Din 15 septembrie 2009 Liceul românesc „Mihai Eminescu” din Sofia, (cu predarea intensivă a limbii române, la fel ca a celorlalte limbi străine) funcţionează în altă locaţie, în condiţii normale - în clădirea liceului bulgar nr. 123 „Ştefan Stambolov” din capitala bulgară. În anul de învăţământ 2009/2010 la liceul românesc învaţă 58 de elevi: 13 în clasa a VIII-a, 15 în clasa a IX-a, 15 în clasa a X-a, 9 în clasa Xl-a şi 6 în clasa a XII-a. Limba română se învaţă 18 ore în clasa a VIII-a, 7 ore în clasa a IX-a, 5 ore în clasa a X-a, 7 ore în clasa a Xl-a şi 9 ore în clasa a XII-a. Nici până în prezent nu s-a rezolvat problema cazării la cămin a elevilor care ar putea veni din provincie. Trebuie menţionat că nu se predau alte discipline în limba română, astfel încât studierea limbii romane, chiar dacă se face cu un număr mare de ore pe săptămână, se face în regim de limbă străină.

Concluzii: Liceul românesc „Mihai Eminescu” din Sofia avand in vedere faptul, ca nueste infiintat intr-o zona cu populatie romaneascapana in momentul de fata nu serveste interesuletnicilor romani din Bulgaria, dar totul se rezumain niste schimburi culturle intre Bulgaria siRomania.

Strategia educaţională pentru românii din Bulgaria trebuie să cuprindă două planuri:

1.) Extinderea claselor pilot şi în satele româneşti situate la est de Kozlodui precum şi

2.) Înfiinţarea unui colegiu particular la Vidin, româno-englez (clasele I-XII), pentru început cu clasele I-IX. cu internat, care să poată fi frecventat si de elevi din Timocul sârbesc.

1) Este necesara continuarea si extinderea claselor pilot care în cazul deschiderii colegiului român la Vidin, vor avea si rolul de an pregătitor.

Pentru aceasta trebuie:

a) identificate mai multor cadrele didactice care se vor implica în desfăşurarea claselor pilot,

b) asigurată pregătirea de specialitate pentru profesorii români din Bulgaria,

c) controlul calităţii actului educaţional la clasele pilot.

d) crearea unor spaţii proprii logistice.

e) Pe lângă chirie şi dotarea spaţiilor se impune şi achiziţionarea unor laboratoare virtuale de fonetică ce vor fi folosite itinerant şi care sunt necesare învăţării şi perfecţionării limbii române de către elevi şi profesori. Echipamentul necesar funcţionării laboratorului este constituit din:10 computere corespunzătoare Student Desk (aplicaţia pentru cursanţi) (Este recomandată utilizarea de NetBook-uri. Avantaje: preţ aprox. 250 Euro X 10 buc., portabil, transport si instalare rapidă), - sistem Windows XP - Home Edition, - placă de sunet integrată, - placă de reţea, computer corespunzător Teacher Studio (aplicaţia pentru profesor), - sistem Windows Server 2003 - configuraţie minimală (Recomandat utilizarea unui desktop. Preţ aproximativ: 700 euro (cu tot cu licenţa de Windows Server) X 1 buc, - placă de sunet integrată, - placă de reţea), Switch reţea, cabluri. Preţ aproximativ: 80 Euro X 1 buc., căşti antifonate: Preţ aproximativ: 8 Euro X 11 buc.

Preţul total pentru echipamentul unui laborator virtual de fonetică este de aprox. 3350 euro.

2) Datorită slabelor rezultate obţinute de Liceul român „Mihai Eminescu” de la Sofia, distanţei faţă de zonele locuite de românii din Bulgaria, lipsei unui internat necesar cazării elevilor români şi în conformitate cu solicitările adresate de românii din Bulgaria încă din anul 2000, stipulate şi în „Memorandumul privind drepturile românilor (vlahilor) din Bulgaria şi Serbia, conform Convenţiei-cadru pentru apărarea drepturilor minorităţilor, ratificată de ţările membre”, adoptat la 18 noiembrie 2008 în cadrul simpozionului „Românii din Balcani şi legislaţia europeană”, organizat de APLOMB-Calafat şi „AVE” Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria, se impune şi înfiinţarea unui colegiu particular la Vidin, (numit eventual „Vasile Stoica”), româno-englez (clasele I-XII), pentru început cu clasele I-IX, cu internat, care să poată fi frecventat si de elevi din Timocul sârbesc.

Spre deosebire de Liceul român de la Sofia, la colegiul particular româno-englez de la Vidin, toate materiile vor fi predate în limba română, acordându-se în acelaşi timp un număr suficient de ore studiului limbilor engleză, bulgară şi sârbă.

Învăţătorii şi profesorii de limba română, istorie şi geografie vor fi din Bulgaria, România si Serbiaposesori ai certificatelor atestand nivelul necesarpentru stapanirea limbii romane.

Presedinte “AVE” Dr. I. F. Gheorghiev