joi, 9 decembrie 2010

12.07%20Sf.%20Mc.%20Filofteia Icoane1 Sfanta Filofteia, ocrotitoarea Tarii RomanestiÎn salba de mărgăritare a numelor sfinţilor din fiecare zi, la 7 decembrie, se face pomenirea Sfintei Muceniţe Filofteia – Fecioara.
Această frumoasă stâlpare aducătoare de roduri vrednice de împărăţia cerurilor s-a născut pe la 1206 în marea cetate a Târnovei, capitala împărăţiei românilor şi bulgarilor, din sudul Dunării. Părinţii sfintei erau creştini şi se ocupau cu agricultura.
Mama fecioarei, de neam valah, fire evlavioasă şi temătoare de Dumnezeu, urma pilda sfintelor femei, ca: Emilia – mama Sfântului Vasile cel Mare; Antuza – mama Sfâtului Ioan Gură de Aur; Monica – mama Fericitului Augustin şi altele. Mergea adesea la sfintele slujbe bisericeşti, ascultând cu luare aminte dumnezeieştile Scripturi, străduindu-se să fie împlinitoare a lor. Rugăciunile făcute cu multă căldură sufletească şi posturile ţinute cu multă grijă erau podoabele ei duhovniceşti. Pe lângă buna chivernisire a gospodăriei nu uita să-şi păzească de gânduri tulburătoare curată cămara cea lăuntrică a inimii. Milosteniile şi alte fapte bune erau lucrarea ei din fiecare zi.
Copila Filofteia, trup din trupul mamei sale şi fire din firea ei, era nelipsită de lângă dânsa la biserică, la rugăciune, la postiri, la milostenii şi la faceri de bine.

Când ea a ajuns la vârsta deprinderii învăţăturii creştineşti, a frumuseţii fecioriei, a iubirii de străini şi a altor virtuţi, care fac pe om plăcut lui Dumnezeu, mama ei scumpă s-a mutat la cele cereşti, lăsând-o în grija tatălui. Rămânând orfană de mamă, fetiţa s-a arătat un pământ bogat în rodiri de fapte bune. Ea nu s-a dedat la pierzătoare cântece lumeşti, nici la iubirea hainelor scumpe, nici la împodobirea părului, fapte care moleşesc sufletul. Urmând învăţătura Sfântului Apostol Petru, ea căuta să împodobească „omul cel tainic al inimii, întru nestricăcioasa podoabă a duhului blând şi liniştit, care este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu” (I Petru 3, 3-4).
După pilda mamei sale, tânăra fecioară se îndeletnicea îndeosebi cu lucrarea milosteniei, ştiind că Mântuitorul Iisus Hristos nu numai că fericeşte pe cei darnici, dar Se şi face una cu cei suferinzi. Sădind în inima ei aceasta poruncă, buna Filofteia nu mai trăia pentru ea, ci pentru mirele ei, Iisus Hristos, după cum o arată şi numele: „iubitoare de Dumnezeu”. Hainele ei încălzeau trupurile săracilor şi hrana ei îndestula pe cei flămânzi. Toate acestea le săvârşea fericita în taină, că foarte se temea de slava oamenilor, care pierde toate ostenelile făcătorului de bine. De aceea şi Mântuitorul zice: „Deci, când faci milostenie, nu trâmbiţa înaintea ta, cum jac făţarnicii în sinagogi şi pe uliţe, ca sa fie slăviţi de oameni; adevărat grăiesc vouă: şi-au luat răsplata lor. Tu, însă, când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta ta, ca milostenia ta să fie într-ascuns şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie” (Matei 6, 2-4).

Îndeletnicindu-se cu plugăria, tatăl fericitei avea şi el credinţă creştină, dar nelucrătoare. Grijile acestei lumi şi deşertăciunile vieţii înăbuşiseră îndemnurile evanghelice, care se ofileau înainte de rodire. De aceea, binefacerile şi milosteniile fiicei sale le socotea o pagubă, se mânia, adesea o certa şi chiar o bătea, în loc să ia aminte la psalmistul care zice: „Bun este bărbatul care se îndură şi împrumută, îşi rânduieşte vorbele sale cu judecată, că în veac nu se va clinti” (Ps. 111, 5).
După ce a trecut la cele veşnice mama fetei, tatăl ei şi-a luat după o vreme, o femeie străină de vieţuirea creştină, nemilostivă şi plină de zavistie. De aceea ura de moarte pe fericita copilă, deşi aceasta o ajuta în gospodărie şi o asculta, însă nu mai mult ca pe Dumnezeu. Mergerea la biserică a tinerei i se părea mamei vitrege o pierdere de timp, postirile şi rugăciunile ei o porneau spre mânie la îndemnul celui urâtor de oameni şi al firii ei pline de răutate. S-a pornit, aşadar, cu ură neîmpăcată asupra bunei fecioare, pe care o bătea, chinuind-o cu felurite munci, şi căuta, ca o altă Irodiadă, vreme potrivită să învrăjbească şi mai mult pe tată asupra propriei sale fiice, însă nici ispitirile diavoleşti, nici bătăile părintelui său, nici chinurile pe care le răbda de la vitrega mamă n-au putut să o oprească de la milostenii şi de la lucrarea faptelor bune, după cum zice proorocul David: „Gata am fost şi nu m-am tulburat să păzesc poruncile Tale” (Ps. 118, 60).

Între multele ascultări pe care i le dăduse mama vitregă bunei Filofteia era şi aceea de a duce tatălui hrană la câmp. Mergând ea cu bucate în fiecare zi la ţarina unde lucra acesta, unii oameni sărmani ştiind-o milostivă, îi ieşeau înainte, cerându-i cu multă stăruinţă să-i miluiască. Fericita, văzându-i atât de lipsiţi, se înduioşa şi, neavând altceva să le dea, le punea înainte din bucatele pe care le ducea tatălui său. Făcând în mai multe zile astfel de fapte, părintele său era hrănit neîndestulător. De aceea el îi reproşează soţiei: „- Pentru ce nu-mi trimiţi bucate îndeajuns?”. Iar femeia i-a răspuns, învinovăţind-o pe fată: „- Eu totdeauna ţi-am trimis bucate destule. Dar ştiu eu ce face fiica ta cu ele? Poate, după obiceiul ei, le împarte la săraci”. Auzind acestea, tatăl copilei a tăcut, punându-şi în gând să o urmărească.
Mergând într-o zi la ţarină ca să lucreze, când s-a apropiat vremea să vină fericita cu hrana obişnuită, s-a aşezat la pândă, să vadă ce face fiica lui cu bucatele. După obiceiul lor, săracii i-au ieşit înainte şi, cu mai multă sârguinţă, i-au cerut să le împartă din cele ce ducea tatălui ei. Neavând altceva, aceasta a început să le împartă mâncarea pe care i-o dăduse mama vitregă.

Din locul în care se ascunsese, tatăl vedea cum fiica lui miluia din bucatele pe care le aştepta. În loc să se bucure de buna deprindere şi de o faptă ca aceasta, pornit fiind pe fericita de învinuirile mamei vitrege şi orbit de urâtorul binelui, el s-a aprins într-atât de mânia cea dobitocească, încât n-a mai avut răbdare şi, scoţând de la brâu barda pe care o purta de obicei, a aruncat-o asupra ei. Rănind-o grav la picior, sângele a început să curgă şiroaie. Fericita Filofteia, la vârsta de 12 ani, dându-şi în mâinile lui Dumnezeu feciorescul ei suflet, a adormit pentru viaţa cea veşnică. O seninătate a luminat atunci faţa ei îngerească, după cuvântul proorocului: „nu te teme de ocara oamenilor şi de batjocura lor să nu te înfricoşezi” (Isaia 51, 7).

Nevrednicul ei tată a fost cuprins pe loc de spaimă şi cutremur. El se făcuse ucigaşul fiicei sale pe care o vedea acum strălucind de mărirea lui Dumnezeu care se revărsase asupra ei. Venindu-şi întru părintească milă, s-a gândit să o ridice spre a o înmormânta în mod obişnuit. Dar Dumnezeu, preamărind-o cu darul facerii de minuni, a îngreuiat trupul ei cel tânăr şi fecioresc ca pe o stâncă de piatră şi nimeni n-a putut să o ridice. Nedumerindu-se de cele întâmplate, mâniosul ucigaş a alergat în cetate la arhiepiscop, unde a istorisit toată întâmplarea şi cum trupul fecioarei se află pe pământ proslăvit de Dumnezeu cu cerească lumină.
Acesta, împreună cu mai marii cetăţii, cu clerici şi cu mulţime de credincioşi, au venit cu făclii şi tămâie la locul unde se afla sfânta. Văzând trupul ei strălucind de o lumină mai presus de fire, au preamărit pe Dumnezeu, Care Se arată minunat întru sfinţii Săi. După ce au înălţat cu toţii rugăciuni fierbinţi către Dumnezeu, au slăvit pe prea-plăcuta cerului cu imne ca acesta: „Veniţi, iubitorilor de praznic, să fericim pe preasfânta fecioară Filofteia şi să-i mărim nevoinţele cele pentru fapta bună. Că ea, Fericita, nu şi-a miluit vasul cel de lut, ci cu multe feluri de bătăi l-a chinuit; pălmuiri şi scuipări a răbdat, pândiri şi moarte mucenicească de la cel ce a născut-o a suferit” (1). După îndelungată slujire, membrii soborului au voit să ridice sfintele ei moaşte şi să le aşeze cu cinste în catedrala cetăţii Târnovo, dar n-au putut să o clintească din loc. Arhiepiscopul şi toţi ceilalţi clerici, spăimântându-se şi mai mult, au făcut rugăciuni cu toată evlavia către Dumnezeu, dar moaştele nu se lăsau nicidecum ridicate.
Înţelegând că nu este voia sfintei să fie dusă în cetatea aceasta, au început slujitorii să enumere numele diferitelor oraşe, biserici şi mănăstiri din dreapta şi din stânga Dunării. Dar, minune, când au rostit numele bisericii cu hramul Sfântul Nicolae de la Curtea de Argeş, din ţara noastră, trupul sfintei s-a arătat mai uşor decât era firesc. Înştiinţând şi pe voievodul Radu Negru despre vrerea Sfintei Muceniţe Filofteia-Fecioara, el a venit în grabă cu mare evlavie la Dunăre, înconjurat de vlădici, clerici şi nu puţin popor dreptmăritor. Cu slavoslovii, cu tămâieri şi cu făclii au fost întâmpinate sfintele ei moaşte. Şi a „mers aşa măreţu alai prin târguri şi sate, zile şi nopţi de-a rândul. Şi pe unde trecea, bolile celor ce o primeau cu credinţă se tămăduiau. Şi ducând-o, au aşezat-o în „Biserica Domnească”, din vechea cetate a Argeşului”.

De atunci, cinstitele moaşte ale Sfintei Muceniţe Filofteia au devenit pentru ţara noastră o binecuvântare a lui Dumnezeu, iar pentru dreptcredinciosul popor român, ca una ce era de acelaşi neam cu el, izvor nesecat de binefaceri.

De aproape opt veacuri, ea ocroteşte mănăstirea Curtea de Argeş şi pe credincioşii ortodocşi.
Multe locaşuri măreţe s-au ridicat întru pomenirea Sfintei Muceniţe. Icoana ei se află la loc de cinste în casele creştinilor. Nenumărate dreptcredincioase îi poartă numele. De aceea, ea a devenit izvor tămăduitor de multe suferinţe, celor lipsiţi, ajutătoare, celor întristaţi, mângâietoare către Domnul Iisus Hristos – tuturor mijlocitoare (2).

† Gherasim
Episcopul Râmnicului şi al Argeşului

1. Mineiul pe luna decembrie, în şapte zile.
2. Îndrumătorul pastoral al Bisericii Ortodoxe Române, vol. II, Bucureşti, 1951, p. 373

Sursa: Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, Sfinţi români şi apărători ai Legii strămoşeşti, E.I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 1987, p. 281-285, Sfânta Muceniţă Filofteia „de la Argeş”.

marți, 7 decembrie 2010

Dragi români de pretutindeni,

Ziua Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 a fost şi va rămâne unul din cele mai importante evenimente din istoria neamului românesc. Un eveniment care marchează dorinţa de unitate a românilor de pretutindeni, dar şi de împlinire a idealului naţional.

Această zi de o semnificaţie deosebită, constituie un prilej de evocare a moştenirii noastre istorice, un simbol al solidarităţii naţionale şi un moment de reflecţie asupra unităţii tuturor celor care se definesc prin simţire şi cuget românesc.

Premergătoare acestui eveniment, data de 30 noiembrie reprezintă o altă zi specială în conştiinţa noastră, fiind motivată de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul tuturor românilor, pe care o marcăm şi drept „Ziua Românilor de Pretutindeni”.

În contextul acestor evenimente semnificative, am onoarea şi totodată bucuria, să vă adresez în numele Guvernului României şi al meu personal, cele mai sincere urări de bine şi să vă mulţumesc, în acelaşi timp, pentru contribuţia deosebită pe care o aduceţi la păstrarea şi afirmarea valorilor neamului românesc.

Dorindu-vă multă sănătate şi putere de muncă, vă urez să păstraţi în suflet dragostea de ţară şi de cei dragi, oriunde v-aţi afla.

La mulţi ani tuturor românilor!

Eugen Tomac

Secretar de stat pentru românii de pretutindeni

Cum si-au luat Cezarii Caloiani un ginere francez !



Cuceriri teritoriale romanesti in timpul lui Ionita Caloian
 
Coroana imperiala a lui Isus Pantocratorul din Constantinopol.


In perioada imediata a mortii lui Ionita Caloian (1207), cel care a preluat destinele statului a fost Borila.
Acesta a adoptat pe fiica defunctului Ionita, pe nume Maria . Ulterior aceasta s-a casatorit cu (culmea) fiul lui Baldovin , cel care a fost facut prizonier de catre insusi tatal ei in 1204 si care obtine vasalitatea Constantinopolului in favoarea Asanestilor.
Dar timpurile se schimbasera si cei doi competitori pentru suprematia asupra Constantinopolului erau de acum istorie , iar alianta prin casatorie a celor doi fii trebuia sa incheie cu pace o pagina de istorie scrisa in favoarea romanilor.
Casatoria din anul 1213 pune in evidenta coroana imperiala de la Constantinopol, care se afla azi la un muzeu din Franta, iar cea de-a doua coroana purtata de Maria , probabil a dat numele Romaniei de "Gradina Maicii Domnului", asa cum a subliniat si Papa Wojtyla in discursul lui cu ocazia vizitei lui din Romania.
Acuzele aduse Mariei precum ca in anul 1216 ar fi autoarea asasinatului sotului ei sunt lipsite de fundament intrucat proba ei de nevinovatie este tocmai aceasta coroana care nu este in Romania ci in Franta !!!

Update: 3 decembrie ora 12.44

15.30 La presiunea romanilor din Sipicova si ca urmare a interventiei ambasadorului Romaniei, autoritatile sarbe au amanat pe luni 6 decembrie, daramarea clopotnitei romanesti.

Luni ambasadorul Romaniei la Belgrad, va veni in zona si se va intalni cu primarul comunei (raionului) Zaicear, cel care a ordonat daramarea clopotnitei romanesti.

Intre timp la Bucuresti, vicepresedintele Comisiei de Politica Externa a Senatului Romaniei, senatorul Viorel Badea, a spus ca saptamana viitoare va propune audierea ambasadorului Serbiei la Bucuresti.

13.10 Ambasadorul Romaniei la Belgrad, Ion Macovei, incearca prin demersuri pe langa autoritatile sarbe, sa anuleze daramarea clopotnitei romanesti din Sipicova.

12.44 Autoritatile sarbe au trimis o echipa pentru daramarea clopotnitei romanesti din Sipicova. Romanii din sat se strang la clopotnita, iar preotul Boian Alexandrovic merge catre localitate. Nici-un oficial roman nu a facut nici-o declaratie publica fata de situatia de la Sipicova desi stiu situatia tensionata creata de abuzul autoritatilor sarbe.

Astazi Preotul Boian Alexandrovic a trimis o scrisoare Presedintelui Serbiei, Boris Tadici, in care ii cere sa intervina pentru stoparea daramarii clopotnitei.

Autoritatile sarbe continua prigoana impotriva romanilor/vlahilor din Timoc.

Autoritatile locale din Sipicova, dupa ce au intrat ilegal pe o proprietate privata, au emis un ordin prin care se dispune daramarea in 24 de ore a unei clopotnite romanesti ridicata de romanii din localitate. In cazul in care nu va fi daramata in 24 de ore autoritatile sarbe ameninta ca o vor darama ele.

Decizia de daramare

Provocarea autoritatilor sarbe risca sa degenereze in conflict etnic in cazul in care nu se renunta la daramarea clopotnitei. Cei 120 de romani ai Sipicovei sunt hotarati sa-si apere clopotnita ca singur simbol al identitatii lor. In cazul in care demersul autoritatilor sarbe continua, toti cei 120 de locuitori ai Sipicovei sunt hotarati sa ceara azil politic in Romania.

Corespondentul Romanian Global News din Timoc a aflat ca in spatele actiunii autoritatilor sarbe stau Episcopul sarb al locului, Iustin, cunoscut drept unul dintre ierarhii cei mai antiromani ai bisericii sarbesti, si Primarul din Zaicear, cunoscut pentru declaratiile belicoase la adresa romanilor si Romaniei.

Actiunea antiromanesca intervine dupa ce ieri, 1 decembrie, liderii romanilor/vlahilor dinTimoc au denuntat raportorilor APCE pentru Serbia, incalcarile grave ale drepturilor romanilor/vlahilor din Timoc, de catre autoritatile de la Belgrad.

Reamintim ca in 24 august 2010 in Sipicova, localitate populata de romani, un membru al securitatii sarbe din Zaicear a intarat in magazinul localitatii si a cerut patronului sa-l cheme acolo pe presedintele consiliului parohial al Bisericii Ortodoxe Romane. Chemat, acesta s-a prezentat in incinta magazinului, unde a inceput un adevarat interogatoriu: "De ce va trebuie biserica romaneasca? De unde il stiti voi pe popa Boian? Cine va da bani sa cumparati locul de biserica? De ce nu va vedeti voi de treaba voastra?" si alte intrebari legate inclusiv de faptul ca de ce au votat cu partidul romanesc al lui Balasevic. Omul interogat a raspuns ca "da, vor biserica romaneasca, iar Boian a tinut slujbe la mai multe inmormantari din Sipicova si ca acolo l-au cunoscut, iar oamenilor le-a placut sa auda slujba in limba lor".

Dejan, acesta era numele angajatului securitatii sarbe, stia bine ce face. Chemarea si discutia in magazin avea sa ajunga la urechile oamenilor care se vor inspaimanta si vor renunta la construirea bisericii romanesti. Actiunea de intimidare nu este singulara in Sipicova.
Mai multi oameni in varsta au fost amenintati ca vor pierde pensiile daca nu-si retrag semnatura de pe petitia care cere infiintarea bisericii romanesti. Unii, de frica, le-au retras.


Intre timp demersurile pentru construirea bisericii continua pentru ca romanii din Sipicova vor sa se boteze si sa se ingroape cu slujba romaneasca, a lor. Nu cu una straina, impusa.




miercuri, 1 decembrie 2010

Cocoşul

de Cristea Sandu Timoc

Cufundat în agonie

Satu-ntreg şi viţa-n vie,

Cădeau stelele-n păraie,

Nici o urmă de la ploaie.

Nici un glas de răcănei,

Nici un strop de apă-n tei.

Era un schelet pământul,

Amorţise-n munte vântul,

Ardea totul sub picioare

De arşiţa de la soare.

Frunza din copaci cădea,

Iarba-n plai se gălbenea.

Numai când şi când în noapte,

Roata morii cernea şoapte;

Peste case-o cucuvaie

Aduna stropii de ploaie.

Un moşneag în noapte albă

Chibzuia la fân şi jalbă,

Se uita la cer să vadă

E vreun nor, din el să cadă?

Sângele fierbea în viţă,

Plângeau ochii de răchită

Şi ziceau babele-n vis:

Ceva zace în abis !

Pă-n-or face Păpărudă,

N-o să vie să ne udă !

Pâ-n-or merge la răscruce,

Florile o să usuce !

Soarele sorbea din râu,

Se topea spicul de grâu.

Şi în fiecare sat

Încă unul s-a-ngropat.

Era doar o noapte mută,

Nici un cânt de alăută.

Toate, însă, dintr-o dată

Se schimbară dintr-o şoaptă.

Un cocoş din nişte spini

Dădu veste la vecini.

Cucurigu de trei ori,

Chiar în fapt de vărsători,

Şi suit pe nişte scări

Răsună în depărtări:

Mersul vremii vreţi să-l ştiţi,

Ai mei fraţi şi moşi iubiţi?

Uite, azi de dimineaţă

O să ploauă de mândreaţă !

Şi din lan un pitpalac

Spuse vestea unui mac.

Se treziră toţi cocoşii,

Se-nchinară-n genunchi moşii:

Parcă-i şopti Dumnezeu,

Aşa cocoş mai zic şi eu !

(1 mai 1971)

…………………………………………………………………………………….

Cum să scriem şi să citim româneşte

Fiecare limbă are alfabetul ei, astfel limba rusa, sârba, bulgară, ucraineană, fiind limbi slave au alfabet cirilic. Popoarele cum sunt: Polonezii, Cehii, Slovacii, Croaţii si alţii, aualfabet latin pentru că acesta are caracter universal şi este raspândit în toata lumea. În felul acesta limba sârbă sau bulgară fără alfabetul latin ar rămâne o limbă limitată doar la cultura slavonă şi n-ar avea deschiderile necesare pentru a-şi înfrumuseţa şi îmbunătăţii cultura pe care o feră alfabetul şi limba latină. Noi ca Românii aşa numiţi Vlahi din Peninsula Balcanica avem nevoie de un alfabet latin , haina potrivită pentru civilizaţia şi cultura noastră ca popor de origine română sau latină.

Limba română are 27 de semne sau litere(slove).

Iată alfabetul limbii române:

ALFABETUL

Română sârbă – Exemple

A, a A, a – Ana, alb, avion

B, b B, b – Barbu, bani, bucuros

C, c K, k – Cristina , cocoş, cal, codru

D, d D, d – Dana, Decebal, Daci, deal, dor

E, e E, e – Eva, Elveţia, Everest, elev, elefant

F, f F, f – Florin, farmec, floare

G, g G, g – Galaţi, glas, gaină

H, h H, h – Horea, hoţ, hoinar, hârtie

I, i I, i - Ion, inima,inel, iaurt

J, j Z, z – Jana, joc, jena, jos

K, k K, k – Kenya, kilogram, karate

L, l L, l – Laura, lalea, lene, leu

M,m M, m- Maria, Marcel, masa, măreţ

N, n N, n – Nicola, Nicoleta, nas, număr, nebun

O, o O, o – Oana, oală, oaie, oameni

P, p P, p – Petru, Păcală, picior, palmă

R, r R, r – Radu, râu, raţă

S, s S, s – Sandu, soare, senin, sarmale

Ş, ş S, s – Şibenic,, şal, şarpe

T, t T, t – Tănase, tren, tată, Turc

Ţ, ţ C, c – Ţara Românească, ţap, ţine

U, u U, u- Ungaria, urs, urmă

V, v V, v – Viorica, vulpe, văduv

X, x – Xenia, xenofob, xerox

Z, z Z, z – Zaharia, zodie, ziua, zahăr

Alte semne româneşti:

Ă, ă - casă, masă, mireasă, grasă

Â, â - mâncare, câine, râs, român, sârb

Î, î - învăţător, înţelept, îngheţata

Ţ. ţ - ţară, ţăran, ţânţar, ţeava

Q, q - status-quo

W, w- Walter, Washington

Y, y - Yugoslavia, York

Grupări de litere:

Ge, ge - Gelu, ger, geam

Gi, gi - Gina, ginere, girofar

Ghe, ghe- Gheorghe, ghem, ghete

Ghi, ghi – ghindă, ghiveci, ghiocei

Ce, ce - Cezar, ceas, cetate

Ci, ci - cina, cineva, cireşe

Che, che- cheltuială, cheie, chef

Chi, chi – China, chinez, chin, chipiu

Aceasta rubrică va fi permanenta, apărând în fiecare număr, pentru a putea oferi tuturor alfabetul limbii române, să învăţăm singuri limba noastră sfântă

19.11.2010 CRISTEA SANDU TIMOC

ASTRA ROMÂNĂ, P-ţa Victoriei nr.3, corp II, ap. 14, Timişoara, România.

astra_romana_timisoara@yahoo.com

Puteţi citi revista noastră săptămânală on-line pe adresa :

http://astraromana.wordpress.com

Rugăm călduros cititorii să urmărească site-ul www.timocpress.info, al fraţilor noştrii din Timoc Serbia, de unde veţi obţine imagini şi ultimele ştiri despre persecuţia românilor. Vă mai rugăm pe toţi să nu ne uitaţi şi să ne trimiteţi e-mail-ul prietenilor şi al tuturor celor care au e-mail-uri în fiecare sat. Noi facem toate aceste proceduri continuu, săptămânal şi gratis. Pentru donaţii:

Cont BCR Timişoara: RO33 RNCB 0249022489120001

Cod fiscal: 3981842 Timişoara-România

Dumnezeu să vă dea sănătate!

vineri, 24 septembrie 2010

Romanii din Bulgaria il asteapta pe Presedintele Basescu sa le rezolve problemele
Traian Basescu
Preşedintele României, Traian Băsescu, efectueaza joi, 23 septembrie a.c., o vizită oficială în Republica Bulgaria, la invitaţia omologului său, Gheorghi Pârvanov. În cadrul vizitei, şeful statului român va avea şi o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Bulgaria, transmite Romanian Global News.

In cadrul vizitei Traian Basescu va avea convorbiri oficiale cu preşedintele Republicii Bulgaria, Gheorghi Pârvanov, precum şi întrevederi cu preşedintele Adunării Naţionale, doamna Tsetska Tsacheva.
Programul vizitei cuprinde, de asemenea, şi participarea preşedintelui Traian Băsescu la Forumul oamenilor de afaceri bulgaro-român, vizitarea Bisericii Ortodoxe „Sfânta Treime" din Sofia.

Reamintim ca in Bulgaria traiesc intre 150.000 si 200.000 de romani si romanofoni autohtoni. Majoritatea dintre ei sunt localizati in zona Timocului bulgaresc si de-a lungul Dunarii.

Comunitatea romaneasca este supusa unei puternice presiuni asimilationiste ea neavand scoli in limba materna, institutii de cultura, mass-media si biserici.

dr. Ivo Gheorghiev

Liderul romanilor din Bulgaria dr. Ivo Gheorghiev (foto) declara ca :„Dacă ne uităm real pe situaţia creată, noi avem o singură dorinţă - să oprim procesul de asimilare prin pârghiile prin care a fost declanşat. Să întoarcem istoria înapoi, să aflăm cum ne-au asimilat şi să ne dezasimilăm, dacă pot spune aşa. În primul rând, procesul de asimilare trebuie să fie oprit", a declarat liderul romanilor din Bulgaria. Introducerea învăţământului în limba maternă în şcolile în care învaţă copiii români, este principala revendicare a romanilor din Bulgaria.

La intrebarea dacă aceste probleme nu ar putea fi rezolvate prin recunoaşterea românilor din Bulgaria ca minoritate naţională, Gheorghiev a declarat că „acesta este un punct nevralgic" şi că statul român trebuie să ceară cu mai multă fermitate ca, pe principiul reciprocităţii, drepturile acestora să fie respectate. „Recunoaşterea ca minoritate este un punct nevralgic. Statul bulgar nu ne recunoaşte ca minoritate. Statul român trebuie să ceară, cu mai multă fermitate, pe baza reciprocităţii, respectarea drepturilor noastre. Pentru că minoritatea bulgară din România, pe care noi o respectăm profund, se bucură de drepturi mult mai multe. Drepturile pe care le-a dat statul român trebuie să fie pildă pentru statele din jur, ar trebui toate minorităţile româneşti din afară să beneficieze de ele", a declarat Ivo Gheorghiev. „Statul român nu trebuie să uite niciodată că noi suntem o parte din corpul mare românesc" a subliniat Gheorghiev, opinanad că este nevoie de un minister al românilor din afara frontierelor.


Gheorghiev a declarat că a fost ameninţat cu moartea de mai multe ori, pentru că luptă pentru drepturile românilor din Bulgaria iar la viaţa sa şi a familiei sale s-a atentat de mai multe ori. „Toată bucuria noastră de a fi români, la un moment dat, se rezumă la faptul că suferim pentru că suntem români. Nu pentru că merităm ci pentru că existăm. Am fost ameninţat cu moartea, acum trei ani familia mea a stat 3 luni cu bagajele făcute pentru ca, în situaţia în care voi fi omorât, să meargă la Ambasada României din Sofia. S-a atentat de trei ori la viaţa mea şi o dată la viaţa familiei", a spus Ivo Gheorghiev

La randul sau cercetătorul Emil Ţârcomnicu, de la Institutul de Etnografie şi Folclor al Academiei Române a explicat ce s-a întâmplat cu românii din Bulgaria de-a lungul istorie şi cum s-a ajuns ca aceştia să dispară din documentele realizate la recensămintele oficiale. El a subliniat că în acest moment, românii din Bulgaria au o identitate duală. „Românii din Timoc au o identitate duală. Dacă sunt întrebaţi de bulgari spun că sunt bulgari, dacă sunt întrebaţi de români spun că sunt români. Fac confuzia între cetăţenie şi naţionalitate", a spus Ţârcomnicu.

În legătură cu problema asimilării, prof univ dr Radu Baltasiu, directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, a subliniaza că este vorba de un concept politic agresiv care generează numai probleme. „Problema asimilării, aşa cum se practică la sud de Dunăre şi dincolo de Prut, dincolo de Crişuri, este una de program politic, ţine de nişte pan-idei, precum pan-hungarismul sau pan-slavismul, este un concept politic, agresiv, care generează probleme. Care pârjoleşte mentalul locului, pârjoleşte etniile locale, nu procură soluţii ci generează probleme", a afirmat directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române.

In vizita pe care Primul-ministru Emil Boc a efectuat-o in Bulgaria, le-a promis romanilor din Bulgaria ca situatia lor va fi atent monitorizat prin Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni, institutie aflata in coordonarea sa si ca va oferi sprijinul necesar pentru ca romanii din statul vecin sa se poate bucura de mijloace se informare in limba romana, dar si mai important - infiintarea de noi institutii de invatamant in limba romana. Romanii de acolo asteapta inca aceste institutii promise.

Poate le rezolva Presedintele Basescu...




„Nu va fie frica sa recunoasteti ca sunteti romani”

Pe durata întâlnirii cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Republica Bulgaria, preşedintele Traian Băsescu a subliniat preocuparea constantă a statului român pentru comunităţile româneşti din afara graniţelor şi disponibilitatea autorităţilor de a sprijini comunitatea de români din Republica Bulgară sub aspectul păstrării identităţii culturale, lingvistice şi religioase, transmite Romanian Global News, citand singurele precizari privind intalnirea Presedintelui Basescu cu comunitatea romaneasca din Bulgaria, facute in comunicatul administratie prezidentiale.

In cadrul intalnirii, conform surselor Romanian Global News, Traian Basescu i-a incurajat pe romanii din Bulgaria sa nu le fie frica sa-si declare identitatea romaneasca, inclusiv la urmatorul recensamant. Presedintele a dat asigurari ca statul roman va cumpara o cladire in Vidin, in care se va face liceu romanesc.In cadrul intalnirii au luat cuvantul si Ivo Gheorghiev, presedintle Uniunii Etnicilor Romani din Bulgaria care a insistat asupra deschiderii de scoli romanesti in Bulgaria.La randul sau Profesorul Nicoae Marinov Pacev, s-a plans de politica represiva a autoritatilor bulgare, el insusi fiind dat afara de la Casa de Cultura din Kozlodui, ca urmare a faptului ca a scris o carte in care vorbeste de romanii din Bulgaria. Ca raspuns Presedintele Basescu a promis ca Romania ii va edita cartea la Bucuresti.Dincolo de vorbe, romanii din Bulgaria asteapta de ani multi si fapte concrete. Sa speram ca ele vor ajunge vorbele din urma si le vor inlocui, asa cum spunea unul dintre romanii care au participat la intalnire.

Programul vizitei a cuprins, de asemenea, şi vizitarea Bisericii Ortodoxe romane „Sfânta Treime" din Sofia

Români din Bulgaria, lui Băsescu: Avem o singură problemă, să oprim procesul de asimilare

Reprezentanţii comunităţii româneşti din Bulgaria i-au cerut, joi, preşedintelui Traian Băsescu, într-o întâlnire care a avut loc la Sofia, sprijin pentru înfiinţarea unui liceu românesc şi s-au plâns acestuia că sunt supuşi unui proces de asimilare.

"Noi avem o singură problemă: să oprim procesul de asimilare. Restul problemelor devin o completare la problema mare. Foarte important este pentru noi că avem nevoie de un sprijin mai consistent. În momentul de faţă, vă mulţumim că, în momente cruciale de criză, de sfâşiere economică a ambelor state, aţi avut puterea să ne daţi şi nouă cât de cât pentru că suntem aici şi existăm. Noi vom rezista numai atunci când avem şcoală, să avem un liceu acolo unde e minoritatea română compactă în zona Vidin", i-a spus unul dintre reprezentanţii comunităţii româneşti din Bulgaria preşedintelui Băsescu.

Acesta a adăugat că ar fi necesar ca minoritatea română să fie recunoscută de statul bulgar.

Traian Băsescu i-a asigurat pe cei prezenţi că autorităţile române "vor privi cu atenţie" la întocmirea bugetului pentru anul viitor, astfel încât să poată susţine construcţia sau cumpărarea unei clădiri destinate înfiinţării unei şcoli româneşti în zona Vidin.

Totodată, şeful statului român le-a cerut celor prezenţi solidaritate, astfel încât la recensământul din Bulgaria fiecare membru al comunităţii româneşti să-şi declare etnia.

"Este esenţial ca cei care aparţin minorităţii româneşti din Bulgaria să se declare ca atare, români. Numai aşa vom avea motivaţia unei intervenţii cât mai consistente. Cred că este extrem de important ca, la următorul referendum, cei de etinie română să se declare români sau vlahi sau aromâni, din acelaşi trunchi. Noi considerăm minoritate românească. Nu avem o problemă. E o chestie de sensibilitate", a spus Traian Băsescu.

Un alt reprezentant al comunităţii româneşti i-a solicitat şefului statului sprijin pentru reînfiinţarea liceului român din Sofia, reamintindu-i acestuia că în 1948 unitatea de învăţământ a fost închisă din cauza guvernului român din acea perioadă. Traian Băsescu le-a promis celor prezenţi că "la anul, lucrurile vor fi în alt stadiu".

El a ciocnit cu cei aproximativ 30 de români prezenţi la eveniment un pahar de vin. Unul dintre participanţi i-a oferit de asemenea şefului statului o sticlă de vin. La un moment dat, un profesor a intenţionat să-i prezinte lui Băsescu istoria localităţii Florentin, începând cu anul 14 î.H., însă şeful statului român l-a oprit la un moment dat, spunându-i că, dacă i-ar urmări până la final discursul, "ar sta până dimineaţă".

Înainte de a părăsi ambasada României, preşedintele Băsescu s-a fotografiat alături de cei prezenţi.

"Domnule preşedinte, ne-am dori să ne trimiteţi şi nouă fotografiile, că atunci când a venit domnul Boc…", i s-a adresat unul dintre participanţi preşedintelui. "Mâine veţi avea fotografiile", a răspuns prompt Traian Băsescu.

Festivalul folcloric de la Albotina

Preşedintele Asociaţiei Etnicilor Români din Bulgaria, Ivo Gheorghiev, ne-a acordat un interviu în care prezintă pe larg problemele românilor de la sud de Dunăre: lipsa şcolilor, lipsa banilor, confuzia artificial întreţinută vlahi-români. În ziua de joi, preşedintele Traian Băsescu se va afla la Sofia, unde se va întâlni şi cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Bulgaria.

Domnule Gheorghiev, care mai este situaţiaromânilor din Bulgaria în acest moment?

Situaţia este destul de dificilă în momentul de faţă, este un moment de criză. În plus avem nişteprobleme foarte grave care trebuie rezolvate. Eu vreau să mă refer la ceva concret: problema cea mai mare pe care o avem noi în Bulgaria este oprirea procesului de asimilare şi convertirea pe cât se poate a celor care deja nu mai recunosc că sunt românisă se întoarcă la ideea de românism şi să fie nişte buni români acolo în ţara noastră, în statul căruia îisuntem cetăţeni loiali. Mereu se vorbeşte că românii sunt dezbinaţi, este o mare greşeală care se reflectă asupra relaţiilor cu statul român şi asupra relaţiilor dintre noi. Eu vreau să subliniez că românii de rând nu sunt dezbinaţi ci sunt dezbinate unele asociaţii. Există două tipuri de asociaţii: unii sunt românofobi şi unii sunt românofili. Separarea este între aceştia, nu între liderii de asociaţii care simt româneşte. Cam aceasta este separarea, având în vedere că se aranjează o luptă între cele două tipuri de asociaţii, din start se vede că nu sunt binevoitori. Părerea mea este că asociaţiile românofobe nu ar trebui luate în seamă. Bineînţeles, există şi problema banilor. Vreau să spun că şi în această perioadă de criză am câştigat două proiecte la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, unul fiind pentru susţinerea claselor pilot. Probleme mai există în rândul comunităţii şi totuşi este admirabil că mai sunt unii cărora le mai pasă de români. Mai vreau să spun că românismul este mult mai mult păstrat la noi decât în unele circuite din România, nu zic în toată România. Este păcat că există asociaţii care sunt create artificial cu scopul de a distruge. Acelaşi lucru vreau să-l spun şi în legătură cu primirea studenţilor care au fost admişi anul acesta la studii în România. O mare parte din asociaţiile românofobe vin şi bagă copii de origine bulgară dându-le adeverinţe contra cost. De această problemă ne lovim de mai mulţi ani, dar metodologia de primire este una pur birocratică unde nu se ia în seamă activitatea românului de acolo. Astfel că în acest an foarte mulţi copii de origine bulgară au venit la studii cu adeverinţe din partea unor asociaţii românofobe.

Ivo Gheorghiev

Ivo Gheorghiev

Vorbeaţi de proiectul unor clase pilot cu predare în limba română. În acest moment câte astfel de clase există?

Acum avem 12 clase, numărul a mai scăzut. Am avut 17, chiar ar fi trebuit să fie 21, însă nu s-a mai putut. În prezent în Bulgaria şcolile de stat din satele româneşti sunt închise. De exemplu în zona Vidinului exista doar două şcoli în două localităţi, fără predare în limba română. Nu mai există şcoli de stat la sate şi foarte mulţi copii s-au mutat la oraşe. N-am uitat nici zona Kozlodui, zona Plevnei şi nici zona Cadrilaterului, însă acolo se lucrează mai greu.

Câţi copii studiază în aceste clase pilot?

În momentul de faţă avem în jur de 280 de copii. O cifră exactă nu se poate estima pentru că mulţi copii vin, învaţă să scrie şi să citească şi apoi nu mai vin, însă în locul lor vin alţii.

Mai există ideea că în Bulgaria nu sunt români ci vlahi?

Noi ca asociaţie recunoaştem ambele denumiri ca valabile şi corecte. Termenul de vlah este un termen istoric şi mai mult geografic, nu denumirea de neam. Termenul reprezentativ pentru noi este termenul de român. Asta se întâmplă pentru că o mare parte din populaţie, unii cu idei mai învechite – alţii cu idei mai noi, se recunosc ca vlahi, alţii se recunosc ca români. Scopul nostru este să avem cât mai mult impact asupra populaţiei la sud de Dunăre. Asta este o problemă mare şi aici intervine şi dezbinarea şi ideea panslavistă care bântuie asupra întregului spaţiu unde există populaţie românească: moldoveni-români, vlahi-români, armâni-români. Aceasta este o confuzie care se face anume şi este sugerată unor lideri prin anumite circuite, ceea ce este o idee păguboasă.