Terorism PsihologicLiderii comunitatilor romanesti din Timocul sarbesc
sunt supusi unei desantate campanii de intimidare Cornel RUSU
Ordinul Ziaristilor Clasa I, Aur  ...respecte legislatia europeana, practic sa nu se alinieze la comandamentele specifice legitime, subliniez, legitime, ce se cuvin fiecarei minoritat i, fiecarei etnii dintr-o tara sau alta, pentru ca nu este vina acelor comunitati, ca la momentul cand s-au stabilit granitele ele au ramas in afara patriei mama.
Cornel Rusu: Cu atat mai mult ca aceste comunitati, la un moment dat, chiar au obligatia de a face un raport catre Comisia Europeana, in care sa arate modul in care sunt tratate in sanul majoritarilor, inainte de aderare la Uniunea Europeana. Dar eu simt ca deja altceva se misca, intrucat de pe Romanian Global News, o agentie de presa a romanilor de pretutindeni, singura, se pare, agentie de presa a romanilor de pretutindeni, ne-au survenit mai multe informatii in legatura cu activitatea romanilor. E drept, o parte in Voivodina, acolo unde romanii sunt bine tratati si unde au o cultura bine dezvoltata, au teatre, au scoli in limba romana, au festivaluri. Iata chiar acolo a avut loc un colocviu despre cartea romaneasca de beletristica si istorie tiparita in Romania si in Serbia si s-a desfasurat la Institutul pentru Cultura al Voivodinei, din orasul Novi Sad, in cadrul manifestarii interna- tionale, “Memorialul Radu Floraâ€. La colocviul acesta despre cartea romaneasca din Novi Sad au participat pe langa invitati din Romania, Serbia si Germania, numeroase cadre didactice de la catedrele de limba romana ale unitatilor cu invatamant romanesc din Voivodina, deci un lucru bine castigat de romanii de acolo dar s-a extins activitatea aceasta intelectuala si de tiparire a cartii si in randul cadrelor didactice. Poate ca e bine sa amintim ascultatorilor nostri cine a fost savantul roman Radu Flora. El a fost prezent pe lungimile noastre de unda in emisiuni, a trait intre anii 1922 si 1989, si a contribuit la pastrarea patrimoniului cultural si national al romanilor din Voivodina, al istroroma nilor, precum si al romanilor timoceni.
Dan Lupescu: O precizare, acum cateva zile, practic in prima decada a lunii septembrie, cand la Slatioara si nu doar la Slatioara, la Bistrita, la Arnota, la Hurezi, la Voinesti, se desfasurau diverse secvente ale celei de-a X-a editii a Festivalului international “Eco-Etno-Film†organizat de Fundatia “Niste tarani†condusa de scriitorul Dinu Sararu. In festival au fost proiectate 63 din cele 170 de filme prezente in prima faza a concursului din 32 de tari si din trei continente; in cadrul acestui festival m-am intalnit cu scriitorul Ioan Baba. El este de ani multi, de doua decenii si jumatate, cel ce coordoneaza emisiunile in limba romana si la radio Novi Sad si la televiziunea Novi Sad, marea lui bucurie pe care a tinut sa ne-o impartaseasca tuturor a fost aceea ca, din aceasta toamna, odata cu trecerea la grila de toamna, acestea nu vor fi doar emisiuni in care sa se deruleze dupa o anume cadenta, ci vor capata statut de program in limba romana al posturilor publice de radio si de televiziune din Novi Sad.
Cornel Rusu: As continua cu alta informatie care mi se pare benefica pentru mersul cultural si social al romanilor din Timoc. Recent, a avut loc in Serbia, la Torak, in organizarea Societatii Culturale “Vichentie Petrovici Vocalut†din Torak, un maraton de festivaluri romanesti, trei la numar, toate in aceeasi zi. S-a inceput cu un festival al epigramistilor, dupa care a urmat un Te Deum in memoria celor care au fost Teodor Munteanu si multi altii, si sfintirea unei placi comemorative, iar in orele serii s-a desfasurat marele festival de satira si umor satesc “Esus 2008†aflat la editia a VIIIa. Este o stire din domeniul cultural dar as veni si cu una din domeniul politic care se intampla tot |  | Noi am ramas sa traim aici, din pacate nu am avut scoli, n-avem nici astazi, biserici n-am avut, dar acum avem una, vom avea mai multe biserici. Multi vor sa spuna ca asta este alta limba si nu e limba romaneasca, daca m-ati inteles, asta e o dovada ce limba este. Pe 21 noiembrie, cand este soborul Sfintilor Arhangheli pe stil vechi, noi sarbatorim hramul bisericii si va fi sfintita pictura bisericii, si va invit pe toti sa veniti.
Dan Lupescu: Dupa o apreciere exigenta, au fost peste 200 de participanti de toate varstele.
Cornel Rusu: In afara de cei de acolo, ne-ai spus ca au fost prezenti si din Romania, parintele Ioan de la Timisoara si chiar si corul.
Dan Lupescu: De fapt, din judetul Timis a venit un autocar plin si cateva autoturisme. A mai fost si profesorul Tudor Nedelcea, echipaje de la diverse institutii de presa, inclusiv de la TVR Craiova.
Ivo Gheorghiev, presedinte al Uniunii Etnicilor Romani din Bulgaria: Aici este casa noastra, ne simtim la fel de bine si in Timocul saresc, exact cum am fi la noi acasa. Azi e prima data cand o delegatie din Bulgaria a venit sa cinsteasca sfanta sarbatoare si sa zicem ca aceasta sa fie un prim pas pentru ca neamul nostru sa biruiasca in timp.
Cornel Rusu: Ne reamintim de episcopia Severinului, care candva trimitea carti la bisericile si la manastirile din Serbia, si unde trimite si acum Mitropolia Olteniei.
Dan Lupescu: Inclusiv Gheroghe Dumitrescu- Bistrita edita revista Izvorasul, revista care se distribuia masiv, gratuit, in comunitatile romanesti, in special cele de la sudul Dunarii, asa cum incercam si noi prin revista Lamura sa facem, revista pe care o editam la Craiova si in care vom ilustra pe larg tot ceea ce s-a intamplat in zona Negotinului.
| in Serbia, in cadrul unei sedinte a consilierilor comunei Bor, la ei, cum era raionul la noi, asa este la ei comuna...
Dan Lupescu: Da, denumirea de comuna defineste de fapt un raion, o reuniune de mai multe localitati!
Cornel Rusu: Deci in cadrul acestei sedinte, ca urmare a formarii unei coalitii a partidelor cu o orientare pro europeana, in premiera, functia de presedinte al Consiliului Local al comunei, a revenit reprezentantului “Aliantei Romanestiâ€, doctor Predrag Balasevici. Este pentru prima data cand un lider al partidelor romanesti accede la o asemenea functie in cadrul administratiei locale din Timoc. Predrag Balasevici a fost prezent si la noi la radio, am avut si emisiuni cu el. Ce parere aveti despre acest fapt?
Dan Lupescu: Este un lucru extrem de semnificativ care dovedeste, iata, foarte aproape de noi, foarte recent, ca se fac pasi spre normalizarea recunoasterii statutului comunitatii roma nesti din Serbia, nu doar la Voivodina, unde, asa cum bine subliniati, dintotdeauna romanii au beneficiat de toate drepturile legitime, dar si aici, in Serbia de Rasarit, unde de 180 de ani ei nu mai beneficiaza de asa ceva. Dar, pentru ca suntem la stadiul realizarilor in aceasta emisiune, imi ingaduiti sa mai fac o precizare referitoare la primul proiect european de dezvoltare a mass-media din Serbia.
Cornel Rusu: Numai o secunda, sa terminam cu Predrag Balasevici pentru ca este ceva foarte important de spus! Preluarea acestei functii este o victorie a romanilor din Timoc, care, astfel, vor avea ceva de spus in deciziile care se iau si care ii privesc direct, pentru ca in comuna Bor, in raionul Bor sunt 12 sate din care 11 sunt romanesti.
Dan Lupescu: Accesul direct la tribuna cea mai inalta, in care se pot exprima, sustine si argumenta opiniile, este Consiliul Local al comunei. Cateva detalii! In aceasta saptamana s-a semnat la Ministerul Finantelor din Belgrad, contractul de grant pentru realizarea proiectului transfrontalier “Intoarcerea la radacini†in valoare totala de 44.000 de euro. Din partea Serbiei, aplicant de proiect este Asociatia Culturala Romaneasca “Victoriaâ€, radio “Victoria†din Varset, reprezentata de Ioan Tudoran iar din partea Romaniei, aplicantul este Centrul de Dezvoltare Sarbo-Roman prin radio Banat Link, reprezentat de Zeliko Agici. Proiectul reprezinta unicul demers din domeniul dezvoltarii mijloacele mass-media destinate minoritatilor, aprobat de Agentia Europeana pentru Reconstructie si | Dezvoltare. Promotor al proiectului este cunoscutul muzician Bane Karstici din Novi Sad.
28 septembrie 2008
Cornel Rusu: In ultimele editii am vorbit foarte mult de biserica de la Malainita, o biserica ce a fost construita cu multi ani in urma, pe pamantul preotul Boian Alexandrovici. El continua demersul sau intr-u spiritualitate ortodoxa si a realizat o liturghie, o slujba deosebita la care ai participat.
Dan Lupescu: A fost vorba despre o suita de momente vibrante, de traire autentic romaneasca si crestineasca, organizate de Federatia Romanilor din Serbia, al carei presedinte este Dusan Prvulovici. Primul dintre momente a fost chiar la bisericuta din Malainita, la care, in saptamanile trecute, s-a incheiat pictarea interioara, frescele. La aceasta slujba au participat romani din trei tari, cum sublinia inspirat parintele Boian, din Serbia, din Bulgaria, din Timocul Bulgaresc si din patria mama, din Romania.
Cornel Rusu: Spuneai ca acolo au fost prezente multe personalitati. De la Ambasada a fost prezent cineva?
Dan Lupescu: Si de aceasta data, Ambasada a fost bine reprezentata de insusi atasatul cultural, tanarul dar promitatorul diplomat Gabriel Andrei. Ca institutii oficiale a fost evident reprezentat si Ministerul Culturii si Cultelor, prim delegatia venita de la Directia pentru Cultura Culte si Patrimoniu Cultural National a judetului Dolj.
Cornel Rusu: Aceasta slujba a facut parte dintr-un festival mai larg, dintr-o manifestare mai complexa organizata acolo.
Dan Lupescu: Ei l-au numit Festivalul Culturii si Religiei Romane la troita din Sarmanovat.
Boian Alexandrovici, Preot Serbia: Cum am spus aici suntem din trei tari, din Serbia, din tara mama, Romania, si din Bulgaria. Asta arata ca noi romanii, in orice tara am trai, suntem un neam, si suntem spiritual legati. Granitele nu sunt granite pentru duhul si spiritul romanesc, sunt granite intre state. Aici este, dupa istoria pe care noi am aflat-o, leaganul romanismului. De aici, dupa unii istorici, neamul romanesc, o parte din neamul romanesc de la sudul Dunarii a trecut peste Dunare in Romania si s-a format neamul romanesc din tara mama, ori nord-Duna- rean de astazi. |
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu