Apelul Asociatiei Invatatorilor din Romania pentru apararea romanilor dintre Timoc si Morava

Arad, Romania/Romanian Global News
marţi, 27 ianuarie 2009

Urmare a anuntului incercarii de demolare a celei de a doua biserici pe care romanii din Serbia incearca sa o ridice intre Timoc si Morava, Asociatia Generala a Invatatorilor din Romania cu sediul la Arad, a transmis presei un apel de sprijin in apararea romanilor din aceasta zona a Serbiei, transmite Romanian Global News.

In 21 ianuarie 2008 preotul ortodox roman Boian Alexandrovici din Malainita (ctitorul singurei bisericute romanesti pentru cei 250 000 de romani/valahi dintre Timoc si Morava) ne-a adus la conostinta ca primaria din Negotin i-a dat termen de 15 zile sa demoleze temelia pusa in 8 martie 2008 pentru o noua biserica ortodoxa romana (cea ridicata in 2004 fiind neincapatoare).
Aceasta veste vine ca un dus rece atunci cand toti aveam sperante ca se intrevad zile mai bune pentru romanii sud-dunareni din Serbia.

Serbia insa sfideaza si Consiliul Europei care in octombrie 2008 prin rezolutia nr 1632 a Adunarii Parlamentare soma Serbia:
Art 23.16. să ia măsurile necesare pentru a le înlesni valahilor/românilor care locuiesc în estul Serbiei (pe văile Timocului, Moravei şi Dunării) accesul la învăţământ, la presă şi la administraţie publică în limba lor maternă şi să le ofere acestora mijloacele de a-şi să ţină servicii religioase în această limbă;
23.17. să identifice şi să aplice soluţii tehnice care să le permită persoanele din estul Serbiei să recepţioneze emisiunile în limba română difuzate în Voievodina;
19. Cât despre chestiunea identităţii minorităţilor, şi în special având în vedere dezbaterile din jurul minorităţilor română şi valahă, Adunarea aminteşte principiul enunţat în articolul 3 al Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi reafirmă că orice încercare privind impunerea unei identităţi unei persoane, sau unui grup de persoane, este inadmisibilă.
20. Adunarea încurajează aşadar membrii minorităţilor română şi valahă din estul Serbiei să-şi unească eforturile şi să depăşească neînţelegerile lor interne în interesul lor înşişi şi pentru păstrarea trăsăturilor specifice care constituie identităţile lor. Autorităţile sârbe sunt răspunzătoare în acest caz să nu împiedice, ci dimpotrivă să susţină iniţiativele în acest sens.
21. Adunarea este conştientă de îngrijorările exprimate de Comisia pentru Democraţiei prin Drept (Comisia de la Veneţia) în legătură cu Legea din anul 2006 privind Bisericile şi organizaţiile religioase din Republica Serbia şi se asociază recomandării acesteia prin care cere o definire mai exactă a statutului dreptului canonic şi a hotărârilor instanţelor bisericeşti. Pe de altă parte, Adunarea roagă insistent autorităţile sârbe să coopereze deopotrivă cu Biserica Ortodoxă Sârbă şi cu Biserica Ortodoxă Română pentru găsirea unei soluţii practice de natură să facă efectivă libertatea religiei în partea de răsărit a ţării, aşa cum este deja în cazul Voievodinei.
23.13. să accelereze iniţiativele privind pregătirea unor cadre didactice calificate să predea limbile minoritare şi să predea în aceste limbi;
23.14. să continue să dezvolte şcolile bilingve şi şcolile în limba maternă;
23.15. să suprime diferenţele regionale existente în ceea ce priveşte garantarea efectivă a drepturilor minorităţilor (în special privind folosirea limbilor minoritare în administraţie, învăţământul în limbile minoritare, libertatea religiei etc.) punând integral în aplicare, şi pe întreg teritoriul, legislaţia în vigoare în acest domeniu;

Serbia il sfideaza si pe ministrul roman al afacerilor externe Cristian Diaconescu care in chiar discursul de la audierile din comisia parlamentara a apreciat ca "deosebit de preocupanta" situatia comunitatii romanesti de pe Valea Timocului. 'Este deosebit de preocupanta situatia de pe Valea Timocului. In acest moment, dincolo de confuzia etimologica ce se intretine acolo premeditat intre etnicii romani si exonim: vlahi, în aromână ei îşi spun armâni sau rămăni, albanezii îi numesc uneori remeri) sunt un popor romanic din nordul şi centrul Greciei, Macedonia, Albania, România şi Bulgaria. Numărul lor este estimat la aproximativ un milion. Limba lor maternă e o limbă romanică numită aromână considerată de lingvişti ca fiind unul din cele patru dialecte ale limbii române. Aromanii dincolo de care Serbia si-a pastrat niste reflexe din cauza carora a avut a suferit atat de mult", a spus Diaconescu. "Vom face foarte clar Belgradului precizarea faptului ca trebuie sa existe atat in plan intern (...) dar si in plan bilateral necesitatea existentei unui cadru juridic bilateral privind protectia minoritatilor din cele doua tari", a adaugat el. Potrivit lui Diaconescu, "drepturile ce se acorda minoritatii sarbe din Romania trebuie sa se regaseasca intr-o forma cat de cat apropiata si in Serbia". "Este inadmisibil sa nu iti poti deschide o biserica", a apreciat Diaconescu, care a conferit atributul de "inadmisibil" si faptului ca in Serbia sunt posibile acte de vandalism in legatura cu elementele romanesti, cu atat mai mult cu cat este vorba despre o tara care vrea in UE. Totodata, Diaconescu, a apreciat ca este necesara revizuirea cadrului juridic cu Serbia pentru reglementarea acestor aspecte.
Serbia sfideaza si pe cei 300 de demnitari romani care au semnat lista cu demersurile necesare imbunatatirii situatiei etnicilor romani de peste hotare.

In Serbia de rasarit romanii au sfintit si alte locuri pentru ridicarea unor biserici dar li se refuza autorizatia de constructie. Suntem si in posesia mai multor liste cu semnaturi ale parintilor din sate romanesti de acolo prin care solicita ministerului invatamantului din Serbia introducerea unor ore de studiere a limbii romane in scoli. De patru ani de zile au intocmit aceste liste, le-au reinnoit apoi dar in zadar.

Recenta somatie de demolare a temeliei bisericii romanesti din Malainita vine ca un test pentru diplomatia romana, pentru Europa. La sfintirea pietrei de temelie a acestei noi bisericute fusese prezent si ambasadorul Romaniei la Belgrad. Administratia sarba cere acum sa se demoleze.
Solicitam demnitarilor romani sa ia pozitie ferma in apararea dreptului romanilor dintre Timoc si Morava de a se ruga lui Dumnezeu in limba lor materna si de a avea 1-2 ore de limba romana pe saptamana in scolile publice asa cum au solicitat in scris Belgradului.
Invitam reprezentantii Romaniei in organisme internationale sa protesteze in fata acestor practic ale Serbiei. Chemam societatea civila sa se alature protestelor in fata nedreptatilor indurate de comunitatea romaneasca din rasaritul Serbiei", se arata in apelul facut de AGIR si semnat de presedintele acesteia,

Viorel Dolha.