UNIUNEA ETNICILOR ROMANI DIN BULGARIA
BULGARIA Vidin str.“Pazarska” №2 et.2 cam.6 Tel. 00359/94/988964 Fax: 00359/0884988101. email: ifg@abv.bg
Доклад ,
за положението на румънската/влашката общност в България
Сдружение „АВЕ” Ви предоставя настоящият доклад и има за цел да изясни правата, които има нашата етническа група румънци наречени още власи.
България е член на Е.С. от 2007. година. Но преди това, нашата страна е подписала хартата за правата на човека и малцинствата и се ангажира със спазване на европейските принципи, европейската ценностна система, както и съществуващите ни конституционни права и законодателство, които визират етническите общности и тяхното спазване .
Често сме свидетели на не –спазването на правата дадени ни от страна на държавни институции.
Както сме забелязали, власт -имащите от много години насам целенасочено и умишлено сепарират термина „влах” от общото наименование-румънец, oпитватвайки се да създадът две нови етнически групи на една и съща народност -схващане, изцяло погрешно и тенденциозно. С подобен проблем се сблъскват и армъни, мегленорумъни и др., всички те, намиращи се на територията на България.
Обучение по майчин румънски език в нашата страна практически не съществува, изключваме лицея „Михай Еминеску” в София, където присъствието на нашият етнос е много малко. За сведение абсолвентите на този лицей са под 10 души и са предимно български граждани от български етнически произход. Можем да кажем още, че този лицей не предоставя никакви битови и културни условия, и условия за обучение, които да задоволяват интересите ни като етнос.
Не се и намира в регионите с компактна маса румънци-власи , както например Видин и региона, Козлодуй и региона и т.н.
Изхождайки от принципа на реципрочност, който е в основата на договореностите между България и Румъния за запазване на румънският етнос в България и българският етнос в Румъния, Ви съобщавам, че правата дадени на българите в Румъния у нас липсват.
Всички усилия от наша страна да открием обучение по майчин- румънски език в общинските и държавни училища в Република България не бяха уважени от страна на управляващите, въпреки,че от наша страна бяха спазени нужните изисквания.
Мас- медия на майчин -румънски език практически не съществува, а в същото време виждаме, че в България съществува двоен стандарт от това как се третират етносите. Така например турската етническа група има ежедневно новини на турски език. Поради този факт ние настояваме, да ни се разреши време в централните медии за организирането на програми по румънски език, без намесата на цензура, на която сме свидетели в последни дни.
От друга гледна точка, в Република България не се дават политически права на етническите групи, и не сме признати за национално малцинство. Без право сме на наш представител в народното събрание или представители в управлението. Процеса на асимилация е добре аранжиран от началото на миналия век до наши дни. Твърде погрешно би било мнението да казваме, че за всичките неуредици са виновни единствено и само в момента власт-имащите. Точно обратно, процеса на асимилация може да бъде спрян единствено със съвместни усилия, както от наша страна, така и от страна на управляващите.
Позволяваме си да Ви напомним драматичното намаляване броят на нашият етнос през миналият век до 2001 година, период, в който броят на населението на България е растял прогресивно.
Таблицата е извадка от публикациите на Н. С. И.
Когато броят на населението на една държава е в прогресивен растеж, а броят на едно малцинство (етнос) в същата държава е в процес на прогресивно намаляване, става въпрос за чиста проба на асимилация.
Не по-различно протече и последното преброяване от 2011 година. И този път анкетните карти в някои от населените места с предоминантна маса власи /румънци, бяха попълвани с молив като по-късно те могат лесно да бъдат фалшифицирани. За този и други прецеденти сме описали и изпратили в електронен вариант на електронният адрес на госпожа директорката на НСИ-Видин г-жа Емилия Маркова- писмо от 25.02.2011 год.
Друг модерен лост на процеса на асимилация е бедността. Според последните статистики Видински окръг и Северозападна България, където живее компактна маса власи/румънци са на първо място по бедност в Европа. Репресивният апарат от миналото, който и днес не е спрял своята дейност, налагайки бедността като бреме върху плещите на автохтонното румънско/влашко население, е довело до депопулиране на зоната, засилване на миграцията и увеличаването на смъртността в нашия регион както и спадането на раждаемостта от десетки години насам до наши дни. Хората, които напускат родните си места отивайки в други зони или в западите страни на Е.С. да търсят препитание, лесно забравят своите език традиции, обичаи-етнос. Ето защо смятаме, че селективната бедност, е най-мощният фактор на асимилация.
Не бива да забравяме инфраструктурата и по-специално пътищата, които в нашият край не са оправени от десетки години.
Често пъти, когато използваме румънски език в разговор по между ни на публични места, ни е отправена забележка да не говорим на румънски, защото се намираме в България, че румънците-власите са мамалигари и цигани, а негативните неща от нашия живот са определени като „влашка работа”, в смисъл, нещо негативно и лошо, или пък използват експресията „власите на край Дунава се давят”. Тази експресия, за пръв път се е използвала в началото на миналия век от полицията на Владо Черноземски. Тогава нашите интелектуалци са били хвърляни в Дунава с вързан на шията камък, за да бъдат екстерминирани. Тези, които са успявали по някакъв начин да се измъкнат от тежестта на камъка, опитвайки се да се доберат до българският бряг, са били доубивани с камъни или застрелвани от чакащите ги на брега полицаи, които се хилели и подвиквали „власите на край Дунава се давят”.
Топонимията, имената на населените места и местностите са били побългарени, като например селото Върф (Vârf), което означава на румънски език връх на планина- баир е било сменено с името Връв, което на български език означава –връвчица.
Селото Фундени ( Fundeni) което означава на румънски език отдалечено село (в дъното) е било сменено с името с Каниц. Или Станотърн (Stanotârn), което произхожда от Стан Търнъ-( Стан Кошничаря) основателя на селото, е било сменено в Сланотрън т.е. слана и трън.
Към личните и фамилни имена на нашите бащи и деди се е добавял славянския суфикс- окончанието „ов” и „ев”, което не е характерно за нашият етнос. Старите имена на фамилии и лични имена са били превеждани на български или оставени добавяйки посочените окончания-пример фамилията Флореа е била променена във Флоров и по късно преведена Цветанов или Цветков и т.н.
Новородените нямаха право да се кръщават с наши, румънски имена. Родителите бяха задължени да избират имената на децата си от списък с български имена, наречен „именник”, който и сега съществува в някои от родилните отделения в страната.
Страхът, който съществува от много години на сам е също така едно мощно средство за асимилация. Знае се,че тези, които използват майчиния си език не могат да ръстат в ерархията и не са гледани с добро око. Така например, всички хора от нашият етнос, които са били лансирани в социалният живот или кариера, са спирали да говорят на румънски и са забранявали на своите деца да използват този език.
Стигна се до следния куриоз: Дядовците и бабите на същите деца, не познавайки българският език, а внуците и правнуците под давлението на своите асимилирани родители непознавайки румънски език, не можеха да контактуват, да разговорят. И това е само от 2, 3 поколения на сам.
Църквата забранява използването на майчин език на литургии и служби. Това води по-късно до атеизъм и проникване на религии и учения нехарактерни за нашият етнос.
Имайки в предвид всичко казано до тук и отчитайки положението, в което се намира румънският\влашкият етнос в България, можем да кажем, че нашият етнос е в един напреднал стадии на денационализация и асимилация. Ако нашата държава не спре да третира горепосочените проблеми като проблеми на личността, а не като проблеми на етноса, тези негативни проблеми на съвременното ни общество ще се задълбочават за напред, довеждайки нашият етнос до изчезване, както се вижда и по статистиката, която сме споменали.
Като лоялни граждани на Република България милеем за просперитета й като страна членка на Европейския Съюз, но в същото време сме дълбоко загрижени за бъдещето на нашият етнос. Процесът на асимилация не е нещо абстрактно, а е реалност. Нашето съвместно желание и усилия е да бъде спрян.
Видин. С уважение,
25.II. 2011 Др. И. Ф. Георгиев
Председател на Сдружение „АВЕ”
luni, 14 martie 2011
miercuri, 9 martie 2011
http://www.rgnpress.ro/categorii/analize-interviuri/877-dupa-un-fals-recensamant-bulgaria-continua-sa-nege-evidenta-150000-de-romani-fara-nici-un-drep
Intr-o corespondenta a trimisului Agerpres din Sofia, Ivan Radev, Ministerul Afacerilor Externe al Bulgariei neaga ca ar fi primit o sesizare cu privire la eventuale nereguli, în cadul recensãmântului populatiei care a avut loc în perioada 1-28 februarie 2011.
Daca MAE bulgar are dreptate inseamna ca trebuie de urgenta sa aduca acasa ambasadorul de la Bucuresti. Daca acesta nu a transmis in centrala, discutia pe care a avut-o cu Vicepresedintele Comisiei de Politica Externa a Senatului, senatorul Viorel Badea, atunci si-a incalcat grav indatoririle si trebuie chemat acasa. Daca el le-a transmis, inseamna ca Vesela Cerneva, purtatoarea de cuvant a MAE bulgar, minte.
Cerneva mai face o declaratie interesanta si anume ca: "Pânã în acest moment, repezentanti ai comunitãtii românesti nu s-au adresat în mod oficial ministerului...".
De ce ar fi trebuit niste cetateni bulgari de origine romana sa se adreseze Ministerului de Externe? Stau ei in afara Bulgariei ca sa cada sub responsibilitatea Ministerului de externe?
Raspunsul este nu. Este doar o alta incercare de manipulare a MAE bulgar.
Uniunea Etnicilor Romani din Bulgaria s-a adresat primului ministru bulgar, asa cum acestuia I s-a adresat si primul ministru Boc, iar Presedintele Romaniei I s-a adresat Presedintelui Bulgar cerand recunoasterea si respectarea drepturilor romanilor din Bulgaria. Degeaba, insa.
Purtatorul de cuvant mai spune o mare prostie, confundand drepturile colective cu recunoastere minoritatilor nationale. Adica romanii din Bulgaria nu ar trebui sa studieze in limba materna pentru ca astfel s-ar recunoaste drepturi colective? Aberatia debitata de Cerneva, demonstreaza schizofrenia unui stat care se vrea european dar traieste dupa regului de ev mediu.
"Nici la Institutul National de Statisticã, care a efectuat recensãmântul populatiei, nu a fost depusã vreo plângere, a declarat pentru Agerpres Liubomir Blatski, directorul biroului de presã al institutului. El a spus cã nu sunt informatii cã ar fi existat probleme în timpul recensãmântului", se arata in corespondenta lui Ivan Radev de la Sofia.
Inca o minciuna bulgareasca!
In data de 25 februarie Uniunea Etnicilor Romani din Bulgaria a trimis Directorul BNS – Vidin, Emilia Markova Lazarova-Marinova urmatoarea scrisoare:
Stimata doamna director.
In urma mai multor semnale repetate pentru orice discrepanţe în procesul de recensământ din Judetul Vidin am considerat că este necesar a vă informa cu privire la următoarele:
1. În multe localităţi completarea chestionarului se face cu creionul.
2. Deliberat în rubricile din ancheta unde scrie "limba maternă" şi "etnie" este omisa completarea, pentru ca aceste intrebari sunt opţionale.
3. În unele cazuri, cenzori spun in mod deliberat la "limba maternă" şi "etnie" sa se scrie "bulgara" şi "bulgar", fără a ţine cont dorinta celor anchetati
Vă rugăm să luati măsuri pentru a remedia problemele de mai sus.
Cu stimă,
Vidin Dr. F. I. Georgiev
25.II.2011 Preşedintele Asociaţiei "AVE"
Deci, ca si in cazul Ministerului de Externe de la Sofia, ori subordonata de la Vidin a lui Liubomir Blatski nu a transmis sesizarea la Sofia, ori in buna traditie a statisticii bulgare, Blatski minte.
In corespondenta Agerpres de la Sofia mai este bagat in seama, pentru a apara autoritatile bulgare, si un personaj controversat care acum o saptamana cerea in Romania inventarea unei noi minoritati nationale, cea "aromana", plan care se stie, are in spate interese grecesti , dar nu numai.
Este vorba de Toma Chiurkci, personaj cultivat de Ambasada Romaniei la Sofia si invitat la toate intalnirile cu inalti oficiali romani. Probabil pentru ca individul sa fie bine informat de ce se vorbeste in ambasada si sa transmita informatii "la obiect", celor pentru care lucreaza.
"Solicitat sã comenteze acuzatiile cã statul bulgar duce o politicã de asimilare a comunitãtilor etnice, Chiurkci a afirmat cã nu poate fi vorbã de asimilare, ci de integrare cu bunã vointã'', se arata in corespondenta Agerpres de la Sofia.
Romanian Global News
Corespondenta Agerpres de la corespondentul sau de la Sofia:
Institutiile de stat din Bulgaria nu au primit nicio sesizare cu privire la drepturile etnicilor români
Sofia, 8 mar - Corespondentul Agerpres, Ivan Radev, transmite: Ministerul Afacerilor Externe al Bulgariei nu a primit nicio sesizare cu privire la eventuale nereguli în cadul recensãmântului populatiei care a avut loc în perioada 1-28 februarie 2011, a declarat pentru Agerpres Vesela Cerneva, purtãtorul de cuvânt al ministerului.
Pânã în acest moment, repezentanti ai comunitãtii românesti nu s-au adresat în mod oficial ministerului, iar noi nu avem cum sã comentãm publicatii din presã, a spusCerneva.
Întrebatã dacã Bulgaria ca stat respectã drepturile comunitãtti de români, dna Cerneva a subliniat cã tara sa a ratificat si aplicã toate conventiile internationale cu privire la drepturile minoritãtilor. Constitutia Bulgariei trateazã însã numai drepturile individuale si nu permite drepturi colective. Deacea, în Bulgaria nu se vorbeste de minoritãti, si asta nu este numai în cazul românilor, ci si în cazul tuturor altor etnii. Reprezentantii acestora au aceleasi drepturi ca oricare cetãtean bulgar si sunt liberi sã se asocieze si sã creeze organizatii, a spus oficialul.
Nici la Institutul National de Statisticã, care a efectuat recensãmântul populatiei, nu a fost depusã vreo plângere, a declarat pentru Agerpres Liubomir Blatski, directorul biroului de presã al institutului. El a spus cã nu sunt informatii cã ar fi existat probleme în timpul recensãmântului. Rugat sã comenteze afirmatiile cã autoritãtile bulgare întretin ''confuzia privind identitatea româneascã prin înscrierea pe listele de recensãmânt a minoritãtii vlahe'', Blatski a spus cã fiecare persoanã este liberã sã se autodetermine si cã cenzorul este obligat sã completeze în fisa de recensãmânt ceea ce a auzit. Prin urmare, dacã cineva a dorit sã fie înscris ca ''vlah'', el a fost înscris ''vlah'', iar dacã a dorit sã fie român, a fost înscris ''român''.
Avem toate drepturile garantate de Constitutia si de legislatia Bulgariei, dar noi singuri renuntãm la acestea, sustine Toma Chiurkci, presedintele Asociatiei Aromânilor din Bulgaria. De exemplu, la recensãmânt eu si fiul meu ne-am înscris ca 'aromâni', dar fiica mea a decis sã nu completeze rubricile de apartenentã etnicã si limbã maternã. A fost decizia ei, nu a fost influentatã de nimeni, precizeazã Chiurkci, care este de asemenea si vicepresedinte al Consiliului National pentru probleme etnice si demografice din Bulgaria. Întrebat dacã în aceastã calitate a sa a fost informat despre eventuale probleme în timpul recensãmântului, acesta spune cã lui nu i s-a adresat nimeni.
Solicitat sã comenteze acuzatiile cã statul bulgar duce o politicã de asimilare a comunitãtilor etnice, Chiurkci a afirmat cã nu poate fi vorbã de asimilare, ci de integrare cu bunã vointã. ''Pe mine, de exemplu, nimeni nu m-a obligat sã mã cãsãtoresc cu o bulgãroaicã, dar am ales-o singur. Avem dreptul sã organizãm educatia de limbã maternã pentru copiii nostri, dar nu a existat interes si nu s-a înscris un numãr suficient de copii. Asta nu este asimilare, ci integrare si este valabilã pentru toaate comunitãtile etnice: aromâni, români, evrei, armeni. Sunt, din pãcate, douã comunitãti care nu doresc sã se integreze în acest fel, este vorba de turci si romi'', a mai spus Chiurkci.
Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) a urmãrit cu atentie desfãsurarea recensãmântului populatiei din Bulgaria si a luat notã de aspectele semnalate cu privire la unele probleme întâmpinate de membrii comunitãtii românesti pe durata acestuia, a precizat luni, MAE, pentru Agerpres. Subiectul va fi prezent pe agenda dialogului bilateral, mentioneazã sursa citatã. De asemenea, Ambasada României la Sofia, care se aflã în contact cu reprezentantii minoritãtii române, a primit instructiuni sã realizeze un demers pe lângã partea bulgarã pentru a le clarifica si a identifica cele mai bune solutii în conformitate cu Conventia cadru privind protectia minoritãtilor nationale, se mai aratã în precizarea MAE.
Senatorul PDL Viorel Badea, vicepresedintele Comisiei de politicã externã a Senatului, a declarat, într-o conferintã de presã sustinutã pe 3 martie, cã autoritãtile române trebuie sã actioneze mai hotãrât pentru ca Bulgaria sã recunoascã comunitãtile de români din aceastã tarã. Parlamentarul PDL a ridicat problema 'modului defectuos' în care a fost operat recensãmântul desfãsurat în luna februarie de autoritãtile bulgare, acuzând faptul cã acestea au întretinut confuzia privind identitatea româneascã prin înscrierea pe listele de recensãmânt a minoritãtii vlahe.
''Autoritãtile bulgare sunt, deocamdatã, captive unui nivel de gândire perimat si anume cã populatia de români vlahi nu ar avea, de fapt, origini românesti. Pe de altã parte, cu sigurantã, nici statul român nu a fãcut suficiente lucruri pentrureasezarea adevãrului'', a precizat Viorel Badea.
''Presa bulgarã ar trebui sã se aplece cu mai mult interes asupra problemelor acestei comunitãti sã nu vehiculeze comentarii cu tentã segregationistã în interiorul acesteia'', a comentat senatorul PDL informatiile difuzate de televiziunea publicã bulgarã, potrivit cãrora, în timpul desfãsurãrii recensãmântului, organizatii neguvernamentale din România au organizat actiuni propagandistice prin care se încerca manipularea populatiei bulgare în sensul de a se declara de etnie românã.
Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria 'AVE' a dat publicitãtii pe 1 martie un raport în care critica modul în care s-a desfãsurat acest recensãmânt, precum si politica oficialitãtilor bulgare fatã de comunitatea româneascã. Potrivit raportului, educatia în limba maternã sustinutã de statul bulgar este total absentã, nefiind clase de grãdinitã sau învãtãmânt preuniversitar, cu mica exceptie a mentinerii unui asa-zis liceu la Sofia (Liceul 'Mihai Eminescu'), amplasat într-o zonã unde sunt putini români, si nu în zona Vidin, acolo unde sunt organizati într-o masã compactã. Absolventii acestui liceu anual sunt sub 10 persoane, în mare parte cetãteni bulgari de origine bulgarã, se mentiona în raport.AGERPRES ID: 2036878;
Daca MAE bulgar are dreptate inseamna ca trebuie de urgenta sa aduca acasa ambasadorul de la Bucuresti. Daca acesta nu a transmis in centrala, discutia pe care a avut-o cu Vicepresedintele Comisiei de Politica Externa a Senatului, senatorul Viorel Badea, atunci si-a incalcat grav indatoririle si trebuie chemat acasa. Daca el le-a transmis, inseamna ca Vesela Cerneva, purtatoarea de cuvant a MAE bulgar, minte.
Cerneva mai face o declaratie interesanta si anume ca: "Pânã în acest moment, repezentanti ai comunitãtii românesti nu s-au adresat în mod oficial ministerului...".
De ce ar fi trebuit niste cetateni bulgari de origine romana sa se adreseze Ministerului de Externe? Stau ei in afara Bulgariei ca sa cada sub responsibilitatea Ministerului de externe?
Raspunsul este nu. Este doar o alta incercare de manipulare a MAE bulgar.
Uniunea Etnicilor Romani din Bulgaria s-a adresat primului ministru bulgar, asa cum acestuia I s-a adresat si primul ministru Boc, iar Presedintele Romaniei I s-a adresat Presedintelui Bulgar cerand recunoasterea si respectarea drepturilor romanilor din Bulgaria. Degeaba, insa.
Purtatorul de cuvant mai spune o mare prostie, confundand drepturile colective cu recunoastere minoritatilor nationale. Adica romanii din Bulgaria nu ar trebui sa studieze in limba materna pentru ca astfel s-ar recunoaste drepturi colective? Aberatia debitata de Cerneva, demonstreaza schizofrenia unui stat care se vrea european dar traieste dupa regului de ev mediu.
"Nici la Institutul National de Statisticã, care a efectuat recensãmântul populatiei, nu a fost depusã vreo plângere, a declarat pentru Agerpres Liubomir Blatski, directorul biroului de presã al institutului. El a spus cã nu sunt informatii cã ar fi existat probleme în timpul recensãmântului", se arata in corespondenta lui Ivan Radev de la Sofia.
Inca o minciuna bulgareasca!
In data de 25 februarie Uniunea Etnicilor Romani din Bulgaria a trimis Directorul BNS – Vidin, Emilia Markova Lazarova-Marinova urmatoarea scrisoare:
Stimata doamna director.
In urma mai multor semnale repetate pentru orice discrepanţe în procesul de recensământ din Judetul Vidin am considerat că este necesar a vă informa cu privire la următoarele:
1. În multe localităţi completarea chestionarului se face cu creionul.
2. Deliberat în rubricile din ancheta unde scrie "limba maternă" şi "etnie" este omisa completarea, pentru ca aceste intrebari sunt opţionale.
3. În unele cazuri, cenzori spun in mod deliberat la "limba maternă" şi "etnie" sa se scrie "bulgara" şi "bulgar", fără a ţine cont dorinta celor anchetati
Vă rugăm să luati măsuri pentru a remedia problemele de mai sus.
Cu stimă,
Vidin Dr. F. I. Georgiev
25.II.2011 Preşedintele Asociaţiei "AVE"
Deci, ca si in cazul Ministerului de Externe de la Sofia, ori subordonata de la Vidin a lui Liubomir Blatski nu a transmis sesizarea la Sofia, ori in buna traditie a statisticii bulgare, Blatski minte.
In corespondenta Agerpres de la Sofia mai este bagat in seama, pentru a apara autoritatile bulgare, si un personaj controversat care acum o saptamana cerea in Romania inventarea unei noi minoritati nationale, cea "aromana", plan care se stie, are in spate interese grecesti , dar nu numai.
Este vorba de Toma Chiurkci, personaj cultivat de Ambasada Romaniei la Sofia si invitat la toate intalnirile cu inalti oficiali romani. Probabil pentru ca individul sa fie bine informat de ce se vorbeste in ambasada si sa transmita informatii "la obiect", celor pentru care lucreaza.
"Solicitat sã comenteze acuzatiile cã statul bulgar duce o politicã de asimilare a comunitãtilor etnice, Chiurkci a afirmat cã nu poate fi vorbã de asimilare, ci de integrare cu bunã vointã'', se arata in corespondenta Agerpres de la Sofia.
Romanian Global News
Corespondenta Agerpres de la corespondentul sau de la Sofia:
Institutiile de stat din Bulgaria nu au primit nicio sesizare cu privire la drepturile etnicilor români
Sofia, 8 mar - Corespondentul Agerpres, Ivan Radev, transmite: Ministerul Afacerilor Externe al Bulgariei nu a primit nicio sesizare cu privire la eventuale nereguli în cadul recensãmântului populatiei care a avut loc în perioada 1-28 februarie 2011, a declarat pentru Agerpres Vesela Cerneva, purtãtorul de cuvânt al ministerului.
Pânã în acest moment, repezentanti ai comunitãtii românesti nu s-au adresat în mod oficial ministerului, iar noi nu avem cum sã comentãm publicatii din presã, a spusCerneva.
Întrebatã dacã Bulgaria ca stat respectã drepturile comunitãtti de români, dna Cerneva a subliniat cã tara sa a ratificat si aplicã toate conventiile internationale cu privire la drepturile minoritãtilor. Constitutia Bulgariei trateazã însã numai drepturile individuale si nu permite drepturi colective. Deacea, în Bulgaria nu se vorbeste de minoritãti, si asta nu este numai în cazul românilor, ci si în cazul tuturor altor etnii. Reprezentantii acestora au aceleasi drepturi ca oricare cetãtean bulgar si sunt liberi sã se asocieze si sã creeze organizatii, a spus oficialul.
Nici la Institutul National de Statisticã, care a efectuat recensãmântul populatiei, nu a fost depusã vreo plângere, a declarat pentru Agerpres Liubomir Blatski, directorul biroului de presã al institutului. El a spus cã nu sunt informatii cã ar fi existat probleme în timpul recensãmântului. Rugat sã comenteze afirmatiile cã autoritãtile bulgare întretin ''confuzia privind identitatea româneascã prin înscrierea pe listele de recensãmânt a minoritãtii vlahe'', Blatski a spus cã fiecare persoanã este liberã sã se autodetermine si cã cenzorul este obligat sã completeze în fisa de recensãmânt ceea ce a auzit. Prin urmare, dacã cineva a dorit sã fie înscris ca ''vlah'', el a fost înscris ''vlah'', iar dacã a dorit sã fie român, a fost înscris ''român''.
Avem toate drepturile garantate de Constitutia si de legislatia Bulgariei, dar noi singuri renuntãm la acestea, sustine Toma Chiurkci, presedintele Asociatiei Aromânilor din Bulgaria. De exemplu, la recensãmânt eu si fiul meu ne-am înscris ca 'aromâni', dar fiica mea a decis sã nu completeze rubricile de apartenentã etnicã si limbã maternã. A fost decizia ei, nu a fost influentatã de nimeni, precizeazã Chiurkci, care este de asemenea si vicepresedinte al Consiliului National pentru probleme etnice si demografice din Bulgaria. Întrebat dacã în aceastã calitate a sa a fost informat despre eventuale probleme în timpul recensãmântului, acesta spune cã lui nu i s-a adresat nimeni.
Solicitat sã comenteze acuzatiile cã statul bulgar duce o politicã de asimilare a comunitãtilor etnice, Chiurkci a afirmat cã nu poate fi vorbã de asimilare, ci de integrare cu bunã vointã. ''Pe mine, de exemplu, nimeni nu m-a obligat sã mã cãsãtoresc cu o bulgãroaicã, dar am ales-o singur. Avem dreptul sã organizãm educatia de limbã maternã pentru copiii nostri, dar nu a existat interes si nu s-a înscris un numãr suficient de copii. Asta nu este asimilare, ci integrare si este valabilã pentru toaate comunitãtile etnice: aromâni, români, evrei, armeni. Sunt, din pãcate, douã comunitãti care nu doresc sã se integreze în acest fel, este vorba de turci si romi'', a mai spus Chiurkci.
Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) a urmãrit cu atentie desfãsurarea recensãmântului populatiei din Bulgaria si a luat notã de aspectele semnalate cu privire la unele probleme întâmpinate de membrii comunitãtii românesti pe durata acestuia, a precizat luni, MAE, pentru Agerpres. Subiectul va fi prezent pe agenda dialogului bilateral, mentioneazã sursa citatã. De asemenea, Ambasada României la Sofia, care se aflã în contact cu reprezentantii minoritãtii române, a primit instructiuni sã realizeze un demers pe lângã partea bulgarã pentru a le clarifica si a identifica cele mai bune solutii în conformitate cu Conventia cadru privind protectia minoritãtilor nationale, se mai aratã în precizarea MAE.
Senatorul PDL Viorel Badea, vicepresedintele Comisiei de politicã externã a Senatului, a declarat, într-o conferintã de presã sustinutã pe 3 martie, cã autoritãtile române trebuie sã actioneze mai hotãrât pentru ca Bulgaria sã recunoascã comunitãtile de români din aceastã tarã. Parlamentarul PDL a ridicat problema 'modului defectuos' în care a fost operat recensãmântul desfãsurat în luna februarie de autoritãtile bulgare, acuzând faptul cã acestea au întretinut confuzia privind identitatea româneascã prin înscrierea pe listele de recensãmânt a minoritãtii vlahe.
''Autoritãtile bulgare sunt, deocamdatã, captive unui nivel de gândire perimat si anume cã populatia de români vlahi nu ar avea, de fapt, origini românesti. Pe de altã parte, cu sigurantã, nici statul român nu a fãcut suficiente lucruri pentrureasezarea adevãrului'', a precizat Viorel Badea.
''Presa bulgarã ar trebui sã se aplece cu mai mult interes asupra problemelor acestei comunitãti sã nu vehiculeze comentarii cu tentã segregationistã în interiorul acesteia'', a comentat senatorul PDL informatiile difuzate de televiziunea publicã bulgarã, potrivit cãrora, în timpul desfãsurãrii recensãmântului, organizatii neguvernamentale din România au organizat actiuni propagandistice prin care se încerca manipularea populatiei bulgare în sensul de a se declara de etnie românã.
Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria 'AVE' a dat publicitãtii pe 1 martie un raport în care critica modul în care s-a desfãsurat acest recensãmânt, precum si politica oficialitãtilor bulgare fatã de comunitatea româneascã. Potrivit raportului, educatia în limba maternã sustinutã de statul bulgar este total absentã, nefiind clase de grãdinitã sau învãtãmânt preuniversitar, cu mica exceptie a mentinerii unui asa-zis liceu la Sofia (Liceul 'Mihai Eminescu'), amplasat într-o zonã unde sunt putini români, si nu în zona Vidin, acolo unde sunt organizati într-o masã compactã. Absolventii acestui liceu anual sunt sub 10 persoane, în mare parte cetãteni bulgari de origine bulgarã, se mentiona în raport.AGERPRES ID: 2036878;
marți, 8 martie 2011
POSTUL PUBLIC DE RADIO DE LA SOFIA: Un partid românesc a acuzat Bulgaria de asimilare
POSTUL PUBLIC DE RADIO DE LA SOFIA - Partidul Conservator din România susţine că există o asimilare a românilor în Bulgaria şi cere ca autorităţile române să ia măsuri împotriva acestei "politici agresive". În urma recensământului din ţara noastră, Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria (AVE) a dat publiciţăţii un raport în care sunt menţionate în detaliu "metodele şi mijloacele folosite de zeci de ani de către autorităţile bulgare în vederea asimilării românilor".
Pentru Radio "Horizont", preşedintele AVE, Ivo Gheorghiev, a spus că un semnal privitor la asimilarea românilor în ţara noastră a fost trimis Consiliului Europei, precum şi aproape tuturor instituţiilor care se ocupă de drepturile minorităţilor. El a subliniat că în regiunile cu populaţie predominant română/vlahă, nivelul de asimimilare este probabil unul dintre cele mai ridicate pentru etnia română.
POSTUL PUBLIC DE RADIO DE LA SOFIA - Partidul Conservator din România susţine că există o asimilare a românilor în Bulgaria şi cere ca autorităţile române să ia măsuri împotriva acestei "politici agresive". În urma recensământului din ţara noastră, Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria (AVE) a dat publiciţăţii un raport în care sunt menţionate în detaliu "metodele şi mijloacele folosite de zeci de ani de către autorităţile bulgare în vederea asimilării românilor".
Pentru Radio "Horizont", preşedintele AVE, Ivo Gheorghiev, a spus că un semnal privitor la asimilarea românilor în ţara noastră a fost trimis Consiliului Europei, precum şi aproape tuturor instituţiilor care se ocupă de drepturile minorităţilor. El a subliniat că în regiunile cu populaţie predominant română/vlahă, nivelul de asimimilare este probabil unul dintre cele mai ridicate pentru etnia română.
joi, 3 martie 2011
UNIUNEA ETNICILOR ROMANI DIN BULGARIA
BULGARIA Vidin str.“Pazarska” №2 et.2 cam.6 Tel. 00359/94/988964 Fax: 00359/0884988101. email: ifg@abv.bg
RAPORT
asupra situatiei populatiei romanesti din Bulgaria
“AVE” U.E.R.B prezinta un prim raport în ceea ce priveste respectarea drepturilor populatiei de origine româna (numita vlaha) din Bulgaria de catre statul bulgar. Statul bulgar este membru al Uniunii Europene din anul 2007. Exista o legislatie europeana pentru apararea drepturilor minoritatilor, dar aceasta este prost respectata, in unele cazuri netinandu-se cont de ea. Scopul este de a perpetua procesul de asimilare aplicat de zeci de ani asupra romanilor din Bulgaria, folosindu-se toate metodele si parghiile pentru contopirea elementului romanesc in majoritatea bulgara.
Oficialitatile din Bulgaria continua sa separe termenul de vlah de cel de român, incercand sa acrediteze doua notiuni, afirmand ca vlahii sunt altceva decat romanii si ar fi o populatie cu cultura, traditii si obiceiuri diferite. Cu asemenea probleme se confunda si restul ramurilor romanesti de pe teritoriul Bulgariei, cum ar fi: aromanii, meglenoromanii etc. Este o politica strategic gandita, dar total eronată, la care se raliază oficialitatiile, inclusiv Academia Bulgara, cu toate sectiunile de etnografie, folclor, istorie.
Educatia in limba materna sustinuta de statul bulgar este total absenta, cu mica exceptie a mentinerii unui asa-zis liceul la Sofia (Liceul “Mihai Eminescu”), care este amplasat intr-o zona unde sunt puţini romani, şi nu acolo unde sunt organizati intr-o masa predominant sau compact romaneasca, cum ar fi zona Vidin. Absolventii acestui liceu anual sunt sub 10 persoane, in mare parte cetateni bulgari de origine bulgara. Gradinitele si clasele din ciclul scolar si preuniversitar nu exista. Toate demersurile facute de noi de a deschide clase sau gradinite cu predare in limba romana au fost tratate cu indiferenta sau tacere din partea oficialitatilor. Ceva mai mult, adeseori am fost amenintati si tratati in mod josnic fara sa primim nici un raspuns concret, chiar daca am tinut cont de legislatie si am parcurs toate etapele pana la aprobare.
Mass-media este un capitol care oricand a fost si este controlat de catre oficialitatile din Bulgaria, practicandu-se cenzura. In aceasta privinta se mentine un dublu standard privind grupurile entice diferite, cum ar fi: grupul etnic turc are stiri in limba lor materna (turca) la televiziunea centrala, dar celelalte grupuri entice nu se bucura de aceste privilegii.
Din punct de vedere politic Bulgaria nu acorda drepturi grupurilor entice. Nici macar nu suntem recunoscuti ca minoritate nationala, ci doar ca grup etnic, fara sa avem dreptul a ne reprezenta cineva in parlament sau in guvern ca minoritate nationala. Procesul de asimilare este bine definit in primul rand din faptul ca de-a lungul anilor recensamintele arata cu certitudine cum se topeste un neam, cand in acelasi moment populatia in statul respectiv creste mercant. Aceasta arata eficienta de asimilare a unei vechi populatii practicata de statul bulgar.
Precum se vede din tabelul urmator (datele din tabel sunt din statistica Bulgariei – recensaminte oficiale)
Nu a fost mai diferit si recensamantul din 2011, unde datele pentru completarea anchetei de recensamant in satele romanesti de-a lungul Dunarii au fost facute cu creionul si nu cu pixul, cum este prevazut, fapt pentru care noi am semnalat INS, inclusiv si prin intermediul presei. Ceva mai mult la ultimul recensamant am constatat, ca multi dintre recenzori nu intrebau populatia de apartenenta la etnie sau limba materna, chiar si o mare parte din populatie, care au vrut sa-si exprime entitatea romana li se sugera ca aceste rubrici nu sunt obligatorii, sarindu-se peste ele.
Regiunile cu populatie predominant minoritara din Bulgaria sunt cele mai sarace din punct de vedere economic. Sistemul represiv a folosit si foloseste in continuare saracia ca cea mai puternica parghie de asimilare a unui neam. Zona ocupata de populatia romaneasca, cu regiunile Vidin, Vrata si Plevna, este cea mai saraca din Bulgaria. Bulgaria de N-V unde se afla o masa compact romaneasca, zonele Vidin si Vrata, dupa ultimile statistici, este considerata cea mai saraca zona din U.E.
Caile de comunicare, cai ferate si drumuri de legatura intre localitati, nu sunt reinnoite din timpul comunismului, de aproximativ 20 de ani. Toate acestea fac ca populatia noastra de etnie romana sa-si caute existenta in alte tari sau sa emigreze in regiunile dezvoltate ale Bulgariei. Plecarea din zona a persoanelor din neamul nostru are drept consecinta asimilarea, intrucat la a doua generatie nu mai foloseste limba materna romana.
Majoritatea in raport cu populatia de origine romana, adeseori si nu numai in cazuri izolate, se compoarta agresiv daca isi foloseste limba materna in locuri publice spunand expresii ca: “Vorbiti in bulgara ca aici suntem in Bulgaria, romanii sunt mamaligari si tigani!”
Lucrurile negative sau greselile facute de noi in viata cotidiana sunt calificate ca “lucruri vlahesti” in sens jignitor, ca vlahii sunt prosti si nu se pot descurca chiar cu lucruri elementare. Expresia “vlahii se ineaca la marginea Dunarii” este de prima data folosita la inceputul secolului trecut, atunci cand intelectuali nostri romani din Bulgaria erau aruncati in Dunare ca sa fie ucisi pentru ca sa numai foloseasca limba romana in scoli si institutiile publice, iar cei care reuseau sa inoate pana la mal erau impuscati sau omorati cu pietre de catre politistii lui Vlado Cernozemski (terorist, sef la politia din Vidin) care tragea de pe mal si radeau in hohote spunand expresia: “Vlahii se ineaca la marginea Dunarii!” Aceasta expresie este folosita si in ziua de azi ca semn de umilinta.
Toponomia, toate satele si localitatile cu denumire romaneasca, cu mici exceptii, au fost bulgarizate, ca exemplu: Varf = varf de munte, de deal, a fost schimbat numele in Vrav = care inseamna funie in limba bulgara; Fundeni = in limba romana sat mai indepartat, schimbat in limba bulgara Kanitz (cunoscut arheolog); sau Stanotran (Stan Tarna) a fost numit Slanotran in limba bulgara insemnand bruma pe maracine, si altele. Numele, de familie si botez, al populatiei romanesti, au fost interzise si s-au aplicat doua reguli pentru schimbarea lor: 1. au fost traduse direct in limba bulgara, cum ar fi: Florov-Tvetanov sau Tvetcov; 2. s-a adaugat sufixul -ov la denumirile vechi ex: Florov, Patrascov, Mitrov, Ionov etc. Sau ambele, ca exemplu: Ioan tradus Ivan si adaugand sufix -ov, rezultand Ivanov. Din acel moment copiilor care se nasteau, parintii nu aveau dreptul sa le puna nume romanesc, numele disponibile fiind trecute pe o lista cu nume bulgaresti. In plus s-a introdus sistemul de denumire a populatiei cu trei nume, dupa modelul rusesc, unde in loc de numele de familie vechi si din batranete, parintii erau obligati sa denumeasca numele de familie cu prenumele bunicului, pentru ca sa se uite de neamurile vechi romanesti.
Frica de a se identifica ca roman este un element puternic in societatea moderna si o parghie mult mai veche de asimilare. Se stie ca daca vorbesti romaneste nu poate o persoana sa creasca in ierarhie sau sa progreseze in societetate moderna. Acest fapt a facut ca unii din neamul nostru, care au ajuns sa ocupe o functie, au refuzat sa se recunoasca ca sunt romani, sa vorbeasca romaneste sau sa invete copii si limba romana, de frica ca isi vor pierde locul de munca sau vor fi dati jos din functia care o ocupa. In privinta asta s-a ajuns pana la paradoxul ca bunicii care nu stiau limba bulgara sa nu se poata intelege cu nepotii, care nu stiau romaneste.
Religia interzice folosirea limbii romane in slujbele divine, ajungandu-se pana acolo ca limba folosita in biserica sa fie limba slavona veche. Asta a avut drept consecinta ca populatia ortodoxa, prin faptul ca nu se intelegea slujba, s-a educat in spirit ateu.
Tinand cont de situatia actuala in care se afla romanii din Bulgaria, ajungem la concluzia, ca sunt intr-un grad puternic de deznationalizare. Ca cetateni loiali ai statului nostru R. Bulgaria militam pentru prosperitatea ei ca tara membra a U.E, dar in acelasi moment suntem profund ingrijorati de viitorul poporului nostru.
Procesul de asimilare nu este ceva abstract si este o realitate care noi dorim sa o stopam impreuna cu totii.
Vidin
28. 02. 2011
Dr. I. F. Gheorghiev:
Presedintele Uniuni Etnicilor Romani din Bulgaria “AVE”
BULGARIA Vidin str.“Pazarska” №2 et.2 cam.6 Tel. 00359/94/988964 Fax: 00359/0884988101. email: ifg@abv.bg
RAPORT
asupra situatiei populatiei romanesti din Bulgaria
“AVE” U.E.R.B prezinta un prim raport în ceea ce priveste respectarea drepturilor populatiei de origine româna (numita vlaha) din Bulgaria de catre statul bulgar. Statul bulgar este membru al Uniunii Europene din anul 2007. Exista o legislatie europeana pentru apararea drepturilor minoritatilor, dar aceasta este prost respectata, in unele cazuri netinandu-se cont de ea. Scopul este de a perpetua procesul de asimilare aplicat de zeci de ani asupra romanilor din Bulgaria, folosindu-se toate metodele si parghiile pentru contopirea elementului romanesc in majoritatea bulgara.
Oficialitatile din Bulgaria continua sa separe termenul de vlah de cel de român, incercand sa acrediteze doua notiuni, afirmand ca vlahii sunt altceva decat romanii si ar fi o populatie cu cultura, traditii si obiceiuri diferite. Cu asemenea probleme se confunda si restul ramurilor romanesti de pe teritoriul Bulgariei, cum ar fi: aromanii, meglenoromanii etc. Este o politica strategic gandita, dar total eronată, la care se raliază oficialitatiile, inclusiv Academia Bulgara, cu toate sectiunile de etnografie, folclor, istorie.
Educatia in limba materna sustinuta de statul bulgar este total absenta, cu mica exceptie a mentinerii unui asa-zis liceul la Sofia (Liceul “Mihai Eminescu”), care este amplasat intr-o zona unde sunt puţini romani, şi nu acolo unde sunt organizati intr-o masa predominant sau compact romaneasca, cum ar fi zona Vidin. Absolventii acestui liceu anual sunt sub 10 persoane, in mare parte cetateni bulgari de origine bulgara. Gradinitele si clasele din ciclul scolar si preuniversitar nu exista. Toate demersurile facute de noi de a deschide clase sau gradinite cu predare in limba romana au fost tratate cu indiferenta sau tacere din partea oficialitatilor. Ceva mai mult, adeseori am fost amenintati si tratati in mod josnic fara sa primim nici un raspuns concret, chiar daca am tinut cont de legislatie si am parcurs toate etapele pana la aprobare.
Mass-media este un capitol care oricand a fost si este controlat de catre oficialitatile din Bulgaria, practicandu-se cenzura. In aceasta privinta se mentine un dublu standard privind grupurile entice diferite, cum ar fi: grupul etnic turc are stiri in limba lor materna (turca) la televiziunea centrala, dar celelalte grupuri entice nu se bucura de aceste privilegii.
Din punct de vedere politic Bulgaria nu acorda drepturi grupurilor entice. Nici macar nu suntem recunoscuti ca minoritate nationala, ci doar ca grup etnic, fara sa avem dreptul a ne reprezenta cineva in parlament sau in guvern ca minoritate nationala. Procesul de asimilare este bine definit in primul rand din faptul ca de-a lungul anilor recensamintele arata cu certitudine cum se topeste un neam, cand in acelasi moment populatia in statul respectiv creste mercant. Aceasta arata eficienta de asimilare a unei vechi populatii practicata de statul bulgar.
Precum se vede din tabelul urmator (datele din tabel sunt din statistica Bulgariei – recensaminte oficiale)
Nu a fost mai diferit si recensamantul din 2011, unde datele pentru completarea anchetei de recensamant in satele romanesti de-a lungul Dunarii au fost facute cu creionul si nu cu pixul, cum este prevazut, fapt pentru care noi am semnalat INS, inclusiv si prin intermediul presei. Ceva mai mult la ultimul recensamant am constatat, ca multi dintre recenzori nu intrebau populatia de apartenenta la etnie sau limba materna, chiar si o mare parte din populatie, care au vrut sa-si exprime entitatea romana li se sugera ca aceste rubrici nu sunt obligatorii, sarindu-se peste ele.
Regiunile cu populatie predominant minoritara din Bulgaria sunt cele mai sarace din punct de vedere economic. Sistemul represiv a folosit si foloseste in continuare saracia ca cea mai puternica parghie de asimilare a unui neam. Zona ocupata de populatia romaneasca, cu regiunile Vidin, Vrata si Plevna, este cea mai saraca din Bulgaria. Bulgaria de N-V unde se afla o masa compact romaneasca, zonele Vidin si Vrata, dupa ultimile statistici, este considerata cea mai saraca zona din U.E.
Caile de comunicare, cai ferate si drumuri de legatura intre localitati, nu sunt reinnoite din timpul comunismului, de aproximativ 20 de ani. Toate acestea fac ca populatia noastra de etnie romana sa-si caute existenta in alte tari sau sa emigreze in regiunile dezvoltate ale Bulgariei. Plecarea din zona a persoanelor din neamul nostru are drept consecinta asimilarea, intrucat la a doua generatie nu mai foloseste limba materna romana.
Majoritatea in raport cu populatia de origine romana, adeseori si nu numai in cazuri izolate, se compoarta agresiv daca isi foloseste limba materna in locuri publice spunand expresii ca: “Vorbiti in bulgara ca aici suntem in Bulgaria, romanii sunt mamaligari si tigani!”
Lucrurile negative sau greselile facute de noi in viata cotidiana sunt calificate ca “lucruri vlahesti” in sens jignitor, ca vlahii sunt prosti si nu se pot descurca chiar cu lucruri elementare. Expresia “vlahii se ineaca la marginea Dunarii” este de prima data folosita la inceputul secolului trecut, atunci cand intelectuali nostri romani din Bulgaria erau aruncati in Dunare ca sa fie ucisi pentru ca sa numai foloseasca limba romana in scoli si institutiile publice, iar cei care reuseau sa inoate pana la mal erau impuscati sau omorati cu pietre de catre politistii lui Vlado Cernozemski (terorist, sef la politia din Vidin) care tragea de pe mal si radeau in hohote spunand expresia: “Vlahii se ineaca la marginea Dunarii!” Aceasta expresie este folosita si in ziua de azi ca semn de umilinta.
Toponomia, toate satele si localitatile cu denumire romaneasca, cu mici exceptii, au fost bulgarizate, ca exemplu: Varf = varf de munte, de deal, a fost schimbat numele in Vrav = care inseamna funie in limba bulgara; Fundeni = in limba romana sat mai indepartat, schimbat in limba bulgara Kanitz (cunoscut arheolog); sau Stanotran (Stan Tarna) a fost numit Slanotran in limba bulgara insemnand bruma pe maracine, si altele. Numele, de familie si botez, al populatiei romanesti, au fost interzise si s-au aplicat doua reguli pentru schimbarea lor: 1. au fost traduse direct in limba bulgara, cum ar fi: Florov-Tvetanov sau Tvetcov; 2. s-a adaugat sufixul -ov la denumirile vechi ex: Florov, Patrascov, Mitrov, Ionov etc. Sau ambele, ca exemplu: Ioan tradus Ivan si adaugand sufix -ov, rezultand Ivanov. Din acel moment copiilor care se nasteau, parintii nu aveau dreptul sa le puna nume romanesc, numele disponibile fiind trecute pe o lista cu nume bulgaresti. In plus s-a introdus sistemul de denumire a populatiei cu trei nume, dupa modelul rusesc, unde in loc de numele de familie vechi si din batranete, parintii erau obligati sa denumeasca numele de familie cu prenumele bunicului, pentru ca sa se uite de neamurile vechi romanesti.
Frica de a se identifica ca roman este un element puternic in societatea moderna si o parghie mult mai veche de asimilare. Se stie ca daca vorbesti romaneste nu poate o persoana sa creasca in ierarhie sau sa progreseze in societetate moderna. Acest fapt a facut ca unii din neamul nostru, care au ajuns sa ocupe o functie, au refuzat sa se recunoasca ca sunt romani, sa vorbeasca romaneste sau sa invete copii si limba romana, de frica ca isi vor pierde locul de munca sau vor fi dati jos din functia care o ocupa. In privinta asta s-a ajuns pana la paradoxul ca bunicii care nu stiau limba bulgara sa nu se poata intelege cu nepotii, care nu stiau romaneste.
Religia interzice folosirea limbii romane in slujbele divine, ajungandu-se pana acolo ca limba folosita in biserica sa fie limba slavona veche. Asta a avut drept consecinta ca populatia ortodoxa, prin faptul ca nu se intelegea slujba, s-a educat in spirit ateu.
Tinand cont de situatia actuala in care se afla romanii din Bulgaria, ajungem la concluzia, ca sunt intr-un grad puternic de deznationalizare. Ca cetateni loiali ai statului nostru R. Bulgaria militam pentru prosperitatea ei ca tara membra a U.E, dar in acelasi moment suntem profund ingrijorati de viitorul poporului nostru.
Procesul de asimilare nu este ceva abstract si este o realitate care noi dorim sa o stopam impreuna cu totii.
Vidin
28. 02. 2011
Dr. I. F. Gheorghiev:
Presedintele Uniuni Etnicilor Romani din Bulgaria “AVE”
luni, 28 februarie 2011
miercuri, 9 februarie 2011
http://www.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fwatch%3Fv%3DiM5Q22EYF6E%26feature%3Drelated&h=02e5a
http://www.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fwatch%3Fv%3DiM5Q22EYF6E%26feature%3Drelated&h=02e5a
Ionel Dancu
2352 afişăriMiercuri 9 feb 2011
Eugen Tomac a crescut în sudul Barabiei
Cum tratează Ucraina românii? Dar Sofia? Respectă Ungaria promisiunile de protejare a românilor? Cum e să fii român în Valea Timocului? Situaţia celor aproape un milion de români care trăiesc în ţările vecine României este sumbră în cele mai multe cazuri.
Secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Eugen Tomac, a declarat într-un interviu realizat de adevărul.ro că în Ucraina continuă o practică "moştenită de la colosul sovietic", îndreptată împotriva minorităţii române, iar în Bulgaria românii au doar un liceu şi o biserică la Sofia şi "lucrurile sunt destul de îngrijorătoare".
TAGURI
eugentomacromanistrainatatetimocserbiaucrainaungariajulabulgariaminoritatiidentitateetnicexclusiv adevarul.ro
Despre românii din Valea Timocului, Tomac a spus că aproape 250.000 de români sunt "lipsiţi de drepturile elementare pe care un stat democratic trebuie să le asigure unei minorităţi". Iar în Ungaria "am ajuns în situaţia greu de înţeles şi de acceptat ca în interiorul Autoguvernării să se discute mai mult în limba maghiară decât în limba română"
TRANSCRIPTUL INTERVIULUI:
Aţi declarat recent că situaţia românilor din sudul Basarabiei este „alarmantă" pentru că Ucraina duce o politică de „deznaţionalizare" şi de „asimilare" a populaţiei româneşti. Sunt vorbe grele.
Eu aş face un pas în spate şi as spune că ilustrul Nicolae Iorga spunea că România este o ţară locuită de români şi înconjurată de români. Nu s-a schimbat foarte mult situaţia.
Referitor la afirmaţiile mele privind românii din sudul Basarabiei, într-adevăr lucrurile sunt extrem de dificile în momentul de faţă. Pentru mine e foarte dificil să vorbesc despre românii din această zonă, pentru că întâmplarea face că sunt unul dintre românii norocoşi din această zonă, care a ales să vină la studii la Bucureşti în calitate de bursier al statului român şi întâmplarea a făcut să ajung în această poziţie.
Lucrurile par destul de dure în momentul în care te trezeşti într-o realitate în care a spune cuvântul român reprezintă un act de curaj. Acest lucru se întâmplă astăzi în sudul Basarabiei. Şi spun asta din proprie experienţă.
Eu am studiat într-o şcoală în care se predă limba română dar nu exista un curs de Istoria românilor. Întotdeauna când ridicam această problemă, răspunsul era că vom studia despre istoria statului în care locuim şi despre „Istoria ţinutului natal", exact aşa se numea cursul respectiv, în care se promova istoriografia sovietică, precum că suntem moldoveni, nu avem nimic în comun cu cei de peste Dunăre, asta deşi o parte din familia mea locuia la Galaţi.
Toate acestea fac parte dintr-o realitate cu care oamenii se confruntă şi astăzi. A existat în politica statului ţarist o tendinţă permanentă de a deznaţionaliza populaţia majoritară din întreaga provincie Basarabia.
Câţi români sunt în Ucraina?
Chiar dacă sunt divizaţi între români şi moldoveni, numărul lor este de aproape 500.000, deci un număr destul de mare.
Sunt pe cale de dispariţie?
În localitatea în care m-am născut eu s-a născut mareşalul Alexandru Averescu. Pentru românii din această zonă, el reprezintă un simbol şi nu puteam să accept ideea ca asemenea personalitate să nu fie în nici un fel promovată sau adusă drept un simbol al localităţii decât de către cei în vârstă, care, de multe ori, vorbeau în şoaptă de frica autorităţilor.
Această teamă există din păcate şi în continuare, pentru că, deşi au existat schimbări democratice după 1990 în Ucraina, practica aceasta aplicată împotriva minorităţii române, moştenită de la colosul sovietic, nu a încetat. Şi este regretabil că, în continuare, există această tendinţă a autorităţilor ucrainene de a diviza comunitatea românească între români şi moldoveni.
Ăsta e unul din motivele care îngreunează dialogul nostru bilateral.
Acest lucru vi-l spune un român care 16 ani a locuit în această zonă şi care păstrează în continuare un contact destul de strâns cu regiunea.
Dar România şi Ucraina au semnat un tratat de bună vecinătate, cu referiri şi la minorităţi, există acorduri internaţionale semnate de Ucraina. Ne spuneţi practic că toate astea sunt doar pe hârtie şi că, de fapt, în realitate, nu se întâmplă aşa?
Aceasta este o realitate pe care noi o cunoaştem foarte bine şi ştim care îi sunt rădăcinile.
Noi sperăm că totuşi va sosi momentul când autorităţile ucrainene vor înţelege că doar încurajând adevărul în ceea ce priveşte populaţia vorbitoare de limbă română vom putea depăşi anumite tensiuni care au existat în relaţia noastră.
Vedeţi, de foarte multe ori, statele îşi asumă că vor respecta şi Convenţia-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale şi Carta limbilor minoritare, însă în momentul în care trebui să le pui în practică, de foarte multe ori există această tendinţă de a lăsa lucrurile la o interpretare destul de largă în ceea ce priveşte identitatea românească.
Noi înţelegem foarte bine care a fost interesul sovieticilor de deznaţionalizare a populaţiei româneşti, dar nu înţelegem de ce trebuie să se insiste în continuare pe această formulă, pentru că a diviza comunitatea românească în două nu înseamnă că dispar problemele.
Şi mesajul nostru a fost mereu acesta, de a abandona această practică pe care au promovat-o autorităţile sovietice.
Dar URSS a căzut de mult. De ce şi acum aceeaşi politică împotriva românilor?
Noi întotdeauna încurajăm comunităţile româneşti să fie cetăţeni loiali ai statului în care locuiesc şi să fie buni români, să îşi păstreze spiritualitatea românească.
Noi de foarte multe ori privim cu nedumerire aceste ieşiri isterice prin care se trimit mesaje neprietenoase către comunitatea românească.
Pentru noi, o minoritate naţională este o bogăţie pentru stat şi de aceea România acordă o atenţie sporită minorităţilor şi le oferă o serie de facilităţi concrete pentru a-şi păstra patrimoniul care ne oferă şi nouă posibilitatea de cunoşte cât mai bine întregul set de valori care reprezintă o naţiune.
Din acest punct de vedere nu înţelegem nici noi de unde izvorăşte această neîncredere şi acest mesaj extrem de neclar transmis minorităţii române.
A existat la un moment dat, în altă epocă, tendinţe a deznaţionaliza, dar uneori nu ne explicăm de ce există în continuare o moştenire în ceea ce priveşte relaţia cu românii.
Pentru că există situaţii în care primim gesturi de înţelegere, dar în momentul în care trebuie puse în aplicare, se întâmplă altceva, şi din acest punct de vedere lucrurile ne preocupă în mod real şi ne îngrijorează în acelaşi timp.
Cu alte cuvinte, României i se promite la nivel oficial una şi alta se întâmplă.
Da, în practică se întâmplă altceva, pentru că, şi vă dau un exemplu simplu, există o localitate în raionul Chilia, regiunea Odessa, locuită compact de români. În urmă cu 7 ani, şcoala, deşi era cu predare în limba română integral, a fost trecută la predare în limba rusă şi ucraineană.
Aţi cerut explicaţii?
Sigur că da. Explicaţiile sunt uneori la fel de greu de înţeles ca şi această tendinţă de a diviza comunitatea românească, pentru că ele nu au nici un fel de legătură cu respectarea unor drepturi elementare legate de educaţie.
Această tendinţă ne îngrijorează şi vom insista în continuare ca aşa cum România respectă minoritatea ucraineană şi minoritatea română să fie respectată. Este fundamental pentru a transforma din elementul comunitate un liant care uneşte societăţile noastre, nu le divizează.
Aţi fost recent la românii din Vidin, Bulgaria. Care e situaţia lor, pentru că Bulgaria nu recunoaşte minorităţile etnice deşi e în Uniunea Europeană?
E a treia vizită pe care o fac acolo în calitate de secretar de stat. Am vrut să dăm un mesaj politic foarte clar că ne preocupă situaţia vorbitorilor de limbă română din Bulgaria, pentru că vorbim atât de românii din Bulgaria cât şi de cei care se revendică drept vlahi, vorbitori de limbă română şi mai avem o comunitate foarte importantă, cea a vorbitorilor dialectului aromân. Toţi sunt români.
Într-adevăr, lucrurile şi la alest capitol sunt destul de îngrijorătoare, pentru că în afară de un liceu în Sofia, în care se predă în limba română, comunitatea românească din statul vecin nu beneficiază de acelaşi tratament pe care România îl oferă comunităţii bulgare. Aici avem un parlamentar bulgar, avem liceu cu predare în limba bulgară.
Acest subiect este permanent pe agenda Ministerului de Externe şi de fiecare dată am discutat despre necesitatea de a se acorda mai multă atenţie comunităţii româneşti. Vom insista în continuare ca vorbitorii de limba română din statul vecin să beneficieze de drepturile elementare pe care un stat european are obligaţia să le asigure unei minorităţi precum e cea românească.
Noi nu vom înceta să susţinem programele culturale, educaţionale, vizitele, bursele pentru tinerii români din Bulgaria, astfel încât să putem să consolidăm încrederea românilor de acolo, pentru că această distanţă care a existat din timpul perioadei totalitariste a semănat neîncredere în propriile forţe şi atunci comunitatea românească este extrem de rezervată în a-şi asuma o serie de drepturi pe care e îndreptăţită să le ceară de la statul bulgar.
Ceea ce pentru noi este îmbucurător este că există foarte mulţi tineri care sunt conştienţi că sunt români şi nu mai cad pradă acestor valuri de propagandă anti-românească care a existat nu numai în Bulgaria ci şi în alte state vecine şi care au descurajat românii să-si asume identitatea.
Acest lucru este foarte important pentru că sunt convins că şi pentru românii din Bulgaria vor veni timpuri mai bune. Esenţial este că pe agenda noastră ei reprezintă o prioritate.
Câţi români sunt în Bulgaria?
Din estimările noastre avem peste 150.000 de vorbitori de limba română.
Deci românii din Bulgaria au doar un liceu?
Este liceul Mihai Eminescu din Sofia, mai avem o biserică românească la Sofia, nucleu puternic pentru comunitatea românească..
E foarte puţin totuşi.
Cu siguranţă că e foarte puţin, românii sunt concentraţi în alte regiuni şi le este mai aproape să vină la Craiova, de exemplu.
Nu dispare sentimental naţional dacă ei nu au şcoală, nu au biserică, nu au cărţi?
Acest lucru încercăm să îl recuperăm astăzi. Aici sunt zone în care au existat români dintotdeauna. Noi încercăm să recuperăm, pentru că în perioada 1940-1990, subiectul identităţii nu a existat pe agendă, directiva de la Moscova era foarte clară. Soveticii au avut o anumită politică în privinţa minorităţilor. Bulgaria a promovat acest mesaj de deznaţionalizare şi nu doar în cazul românilor.
Deci Bulgaria îi ajută pe români să îşi păstreze tradiţiile sau îi împiedică?
Vom considera că îi ajută atunci când vor avea şcoli cu predare în limba română, când românii vor fi recunoscuţi drept minortate naţională, când vor fi introduşi în tabelul de recensământ.
Să trecem în Serbia. Românii din Valea Timocului, spre deosebire de cei din Voivodina, nu au beneficiat niciodată de drepturi specifice minorităţilor naţionale. Au fost privaţi de activităţi culturale, educative şi religionase în limba maternă. Ce se întâmplă acolo?
Aţi subliniat bine acest dublu tratament pe care statul sârb îl aplică minorităţii româneşti. Noi ne-am fi dorit ca românii din Serbia să se bucure de aceleaşi drepturi indiferent că locuiesc la Negotin, Novi Sad sau Vârşeţ.
Situaţia în Valea Timocului este delicată în primul rând pentru că, deşi după 1990 au existat contacte timide, românii din această zonă au fost, cu regret o spun, o lungă perioadă de timp au fost uitaţi de Bucureşti şi acest lucru se simte şi astăzi. În desele contacte pe care le avem cu liderii românilor din această zonă încă mai avem discuţii foarte interesante şi lungi care despre care sunt diferenţele între vlahi, români, rumâni. Acest lucru este benefic şi important pentru că oamenii îşi pun aceste întrebări.
E o o zonă în care a-ţi asuma identitatea a reprezentat un act de curaj.
Astăzi avem o comunitate de aproape 250.000 de români lipsiţi de drepturile elementare pe care un stat democratic trebuie să le asigure unei minorităţi: educaţie în limba română, acces la mijloace media în limba română, libertatea religioasă în limba maternă nu este respectată.
Prin ambasada noastră de la Belgrad şi în contactele dese pe care le-am avut în această zonă îi asigurăm pe români că vom face tot ce ne stă în putinţă pentru ca Serbia să le acorde drepturi, pentru că noi vrem ca prin comunitate să avem o punte cât mai solidă care îmbunătăţeşte relaţia noastră cu Serbia, noi nu avem nevoie de tensiuni.
Aşa cum cetăţenii români de etnie sârbă din România se bucură de toate drepturile, au parlamentar, beneficiază de un buget deloc de neglijat pentru activităţile de prezervare a identităţii, acelaşi lucru trebuie să îl obţină şi românii din această zonă.
Nici românii din Ungaria nu stau foarte bine. Autoguvernările româneşti sunt conduse de ne-români, sunt multe exemple. Care e situaţia?
Fenomenul acesta de etno-bussines ne preocupă în mod special.
Este o problemă gravă?
Este o problemă dificilă, pentru că dacă o instituţie care are menirea de a sluji comunitatea românească îşi schimbă obiectivul în timpul jocului, îşi pierde din mesaj. Acest lucru se întâmplă din păcate în Ungaria. Legea nu interzice în Ungaria unui minoritar să se revendice drept român, să îşi adune un grup de susţinători, să candideze şi să obţină o poziţie importantă.
Am ajuns în situaţia greu de înţeles şi de acceptat ca în interiorul autoguvernării să se discute mai mult în limba maghiară decât în limba română. Deşi este o instituţie a românilor.
Deci aceste lucruri e greu să le acceptăm. Dar s-au făcut şi paşi importanţi, e important că românii au un român acum în Parlamentul de la Budapesta, deputatul Gheorghe Şimonca, care susţine foarte mult activitatea comunităţii româneşti.
Ne-am fi dorit ca toate angajamentele pe care Ungaria şi le-a asumat în ceea ce priveşte românii din această zonă, Jula, să fie respectate.
Aţi spus că nu înţelegeţi reacţiile guvernelor în privinţa românilor din respectivele state. Unde se rup promisiunile făcute României? Unde e fisura?
În primul rând, aş sublinia următorul fapt. În ultimii cinci ani de zile, acest subiect nu a lipsit de pe agenda bilaterală, mă refer aici la nivel de şef de stat, premier, ministru de externe, ceea ce este foarte important.
Mai mult decât atât, statele vecine au înţeles că România nu va ceda, vom fi în continuare la fel de perseverenţi ca minoritatea românească să fie respectată.
Noi nu facem decât să insistăm în continuare, atât cu mecanisme bilaterale, cât şi europene, pentru a face cât mai clară vocea României în relaţia cu vecinii. Progrese se fac, dar foarte timide.
Ne rămâne să cerem, să insistăm ca exact ceea ce oferă şi România minoritarilor din ţara noastră să li se ofere românilor care locuiesc pe teritoriul statelor vecine. Este fundamental acest lucru.
Care e zona cea mai grea pentru români şi care e cea mai primitoare?
Nu aş răspunde în aceşti termeni. În egală măsură ne preocupă şi situaţia românilor de la Vidin şi a celor din Valea Timocului şi a celor din Transnistria şi cine ridică deseori această întrebare, fie la Bucureşti, la Chişinău sau în altă zonă, de ce România este interesată de situaţia din Transnistria, păi în primul rând pentru că avem un interes direct acolo, există populaţie vorbitoare de limba română şi pe noi ne preocupă situaţia acestor oameni.
Ce metode de presiune are statul român pentru ca statele vecine să respecte comunităţile româneşti?
Noi vom fi perseverenţi şi vom insista în continuare şi dacă va fi cazul vom apela la toate mecanismele europene care ne permit să punem presiune asupra unui stat sau altul.
Dialogul bilateral este cel mai bun. Soluţiile radicale nu-şi mai au rostul în zilele noastre, dar România va insista fără ezitare când va fi cazul. Românii nu au nicio vină pentru că s-au născut pe teritoriul unui stat sau altul şi nu trebuie să se simtă ameninţati doar pentru faptul că sunt români.
România alocă suficienţi bani pentru ajutorarea românilor din zonele cu politică ostilă?
Când vorbim de resurse, este întotdeauna loc de mai bine. Nu aş putea să spun că bugetul pe care Departamentul pentru Românii de Pretutindeni îl pune la dispoziţie pentru programe şi proiecte răspunde întru totul realităţilor din teren.
Dar aş face o completare şi aş sublinia că e pentru prima dată când un Guvern, după 1989, îşi asumă prin programul de guvernare un pachet de măsuri concrete în ceea ce priveşte românii de pretutindeni, este capitolul 28 din Programul de Guvernare. De asemenea, în Strategia de Apărare a României, comunităţile româneşti de pretutindeni reprezintă o prioritate pentru statul român. Mai mult decât atât, este la fel de important că în cadrul Parlamentului s-a înfiinţat o comisie pentru românii de pretutindeni.
Toate aceste progrese cu siguranţă vor schimba şi acest raport în ceea ce priveşte susţinerea financiară a comunităţilor româneşti.
În 2010, în plină criză, românii din străinătate au primit un suport substanţial din partea României. Anul trecut, pentru prima dată, numărul bursierilor care vin la studii din Moldova a fost majorat de la 1.000 până la 5.000 de burse. În perioada interbelică, în 20 de ani, din Basarabia au venit la studii în Regat 6.000 de tineri.
Sunt paşi concreţi pe care statul român îi face şi doresc să îi asigur prin intermediul dumneavstră şi pe ceilalţi români că se vor bucura de atenţia cuvenită din partea statului român pentru consolidarea şi prezervarea identităţii. Este o prioritate pentru noi.
2352 afişăriMiercuri 9 feb 2011
Eugen Tomac a crescut în sudul Barabiei
Cum tratează Ucraina românii? Dar Sofia? Respectă Ungaria promisiunile de protejare a românilor? Cum e să fii român în Valea Timocului? Situaţia celor aproape un milion de români care trăiesc în ţările vecine României este sumbră în cele mai multe cazuri.
Secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Eugen Tomac, a declarat într-un interviu realizat de adevărul.ro că în Ucraina continuă o practică "moştenită de la colosul sovietic", îndreptată împotriva minorităţii române, iar în Bulgaria românii au doar un liceu şi o biserică la Sofia şi "lucrurile sunt destul de îngrijorătoare".
TAGURI
eugentomacromanistrainatatetimocserbiaucrainaungariajulabulgariaminoritatiidentitateetnicexclusiv adevarul.ro
Despre românii din Valea Timocului, Tomac a spus că aproape 250.000 de români sunt "lipsiţi de drepturile elementare pe care un stat democratic trebuie să le asigure unei minorităţi". Iar în Ungaria "am ajuns în situaţia greu de înţeles şi de acceptat ca în interiorul Autoguvernării să se discute mai mult în limba maghiară decât în limba română"
TRANSCRIPTUL INTERVIULUI:
Aţi declarat recent că situaţia românilor din sudul Basarabiei este „alarmantă" pentru că Ucraina duce o politică de „deznaţionalizare" şi de „asimilare" a populaţiei româneşti. Sunt vorbe grele.
Eu aş face un pas în spate şi as spune că ilustrul Nicolae Iorga spunea că România este o ţară locuită de români şi înconjurată de români. Nu s-a schimbat foarte mult situaţia.
Referitor la afirmaţiile mele privind românii din sudul Basarabiei, într-adevăr lucrurile sunt extrem de dificile în momentul de faţă. Pentru mine e foarte dificil să vorbesc despre românii din această zonă, pentru că întâmplarea face că sunt unul dintre românii norocoşi din această zonă, care a ales să vină la studii la Bucureşti în calitate de bursier al statului român şi întâmplarea a făcut să ajung în această poziţie.
Lucrurile par destul de dure în momentul în care te trezeşti într-o realitate în care a spune cuvântul român reprezintă un act de curaj. Acest lucru se întâmplă astăzi în sudul Basarabiei. Şi spun asta din proprie experienţă.
Eu am studiat într-o şcoală în care se predă limba română dar nu exista un curs de Istoria românilor. Întotdeauna când ridicam această problemă, răspunsul era că vom studia despre istoria statului în care locuim şi despre „Istoria ţinutului natal", exact aşa se numea cursul respectiv, în care se promova istoriografia sovietică, precum că suntem moldoveni, nu avem nimic în comun cu cei de peste Dunăre, asta deşi o parte din familia mea locuia la Galaţi.
Toate acestea fac parte dintr-o realitate cu care oamenii se confruntă şi astăzi. A existat în politica statului ţarist o tendinţă permanentă de a deznaţionaliza populaţia majoritară din întreaga provincie Basarabia.
Câţi români sunt în Ucraina?
Chiar dacă sunt divizaţi între români şi moldoveni, numărul lor este de aproape 500.000, deci un număr destul de mare.
Sunt pe cale de dispariţie?
În localitatea în care m-am născut eu s-a născut mareşalul Alexandru Averescu. Pentru românii din această zonă, el reprezintă un simbol şi nu puteam să accept ideea ca asemenea personalitate să nu fie în nici un fel promovată sau adusă drept un simbol al localităţii decât de către cei în vârstă, care, de multe ori, vorbeau în şoaptă de frica autorităţilor.
Această teamă există din păcate şi în continuare, pentru că, deşi au existat schimbări democratice după 1990 în Ucraina, practica aceasta aplicată împotriva minorităţii române, moştenită de la colosul sovietic, nu a încetat. Şi este regretabil că, în continuare, există această tendinţă a autorităţilor ucrainene de a diviza comunitatea românească între români şi moldoveni.
Ăsta e unul din motivele care îngreunează dialogul nostru bilateral.
Acest lucru vi-l spune un român care 16 ani a locuit în această zonă şi care păstrează în continuare un contact destul de strâns cu regiunea.
Dar România şi Ucraina au semnat un tratat de bună vecinătate, cu referiri şi la minorităţi, există acorduri internaţionale semnate de Ucraina. Ne spuneţi practic că toate astea sunt doar pe hârtie şi că, de fapt, în realitate, nu se întâmplă aşa?
Aceasta este o realitate pe care noi o cunoaştem foarte bine şi ştim care îi sunt rădăcinile.
Noi sperăm că totuşi va sosi momentul când autorităţile ucrainene vor înţelege că doar încurajând adevărul în ceea ce priveşte populaţia vorbitoare de limbă română vom putea depăşi anumite tensiuni care au existat în relaţia noastră.
Vedeţi, de foarte multe ori, statele îşi asumă că vor respecta şi Convenţia-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale şi Carta limbilor minoritare, însă în momentul în care trebui să le pui în practică, de foarte multe ori există această tendinţă de a lăsa lucrurile la o interpretare destul de largă în ceea ce priveşte identitatea românească.
Noi înţelegem foarte bine care a fost interesul sovieticilor de deznaţionalizare a populaţiei româneşti, dar nu înţelegem de ce trebuie să se insiste în continuare pe această formulă, pentru că a diviza comunitatea românească în două nu înseamnă că dispar problemele.
Şi mesajul nostru a fost mereu acesta, de a abandona această practică pe care au promovat-o autorităţile sovietice.
Dar URSS a căzut de mult. De ce şi acum aceeaşi politică împotriva românilor?
Noi întotdeauna încurajăm comunităţile româneşti să fie cetăţeni loiali ai statului în care locuiesc şi să fie buni români, să îşi păstreze spiritualitatea românească.
Noi de foarte multe ori privim cu nedumerire aceste ieşiri isterice prin care se trimit mesaje neprietenoase către comunitatea românească.
Pentru noi, o minoritate naţională este o bogăţie pentru stat şi de aceea România acordă o atenţie sporită minorităţilor şi le oferă o serie de facilităţi concrete pentru a-şi păstra patrimoniul care ne oferă şi nouă posibilitatea de cunoşte cât mai bine întregul set de valori care reprezintă o naţiune.
Din acest punct de vedere nu înţelegem nici noi de unde izvorăşte această neîncredere şi acest mesaj extrem de neclar transmis minorităţii române.
A existat la un moment dat, în altă epocă, tendinţe a deznaţionaliza, dar uneori nu ne explicăm de ce există în continuare o moştenire în ceea ce priveşte relaţia cu românii.
Pentru că există situaţii în care primim gesturi de înţelegere, dar în momentul în care trebuie puse în aplicare, se întâmplă altceva, şi din acest punct de vedere lucrurile ne preocupă în mod real şi ne îngrijorează în acelaşi timp.
Cu alte cuvinte, României i se promite la nivel oficial una şi alta se întâmplă.
Da, în practică se întâmplă altceva, pentru că, şi vă dau un exemplu simplu, există o localitate în raionul Chilia, regiunea Odessa, locuită compact de români. În urmă cu 7 ani, şcoala, deşi era cu predare în limba română integral, a fost trecută la predare în limba rusă şi ucraineană.
Aţi cerut explicaţii?
Sigur că da. Explicaţiile sunt uneori la fel de greu de înţeles ca şi această tendinţă de a diviza comunitatea românească, pentru că ele nu au nici un fel de legătură cu respectarea unor drepturi elementare legate de educaţie.
Această tendinţă ne îngrijorează şi vom insista în continuare ca aşa cum România respectă minoritatea ucraineană şi minoritatea română să fie respectată. Este fundamental pentru a transforma din elementul comunitate un liant care uneşte societăţile noastre, nu le divizează.
Aţi fost recent la românii din Vidin, Bulgaria. Care e situaţia lor, pentru că Bulgaria nu recunoaşte minorităţile etnice deşi e în Uniunea Europeană?
E a treia vizită pe care o fac acolo în calitate de secretar de stat. Am vrut să dăm un mesaj politic foarte clar că ne preocupă situaţia vorbitorilor de limbă română din Bulgaria, pentru că vorbim atât de românii din Bulgaria cât şi de cei care se revendică drept vlahi, vorbitori de limbă română şi mai avem o comunitate foarte importantă, cea a vorbitorilor dialectului aromân. Toţi sunt români.
Într-adevăr, lucrurile şi la alest capitol sunt destul de îngrijorătoare, pentru că în afară de un liceu în Sofia, în care se predă în limba română, comunitatea românească din statul vecin nu beneficiază de acelaşi tratament pe care România îl oferă comunităţii bulgare. Aici avem un parlamentar bulgar, avem liceu cu predare în limba bulgară.
Acest subiect este permanent pe agenda Ministerului de Externe şi de fiecare dată am discutat despre necesitatea de a se acorda mai multă atenţie comunităţii româneşti. Vom insista în continuare ca vorbitorii de limba română din statul vecin să beneficieze de drepturile elementare pe care un stat european are obligaţia să le asigure unei minorităţi precum e cea românească.
Noi nu vom înceta să susţinem programele culturale, educaţionale, vizitele, bursele pentru tinerii români din Bulgaria, astfel încât să putem să consolidăm încrederea românilor de acolo, pentru că această distanţă care a existat din timpul perioadei totalitariste a semănat neîncredere în propriile forţe şi atunci comunitatea românească este extrem de rezervată în a-şi asuma o serie de drepturi pe care e îndreptăţită să le ceară de la statul bulgar.
Ceea ce pentru noi este îmbucurător este că există foarte mulţi tineri care sunt conştienţi că sunt români şi nu mai cad pradă acestor valuri de propagandă anti-românească care a existat nu numai în Bulgaria ci şi în alte state vecine şi care au descurajat românii să-si asume identitatea.
Acest lucru este foarte important pentru că sunt convins că şi pentru românii din Bulgaria vor veni timpuri mai bune. Esenţial este că pe agenda noastră ei reprezintă o prioritate.
Câţi români sunt în Bulgaria?
Din estimările noastre avem peste 150.000 de vorbitori de limba română.
Deci românii din Bulgaria au doar un liceu?
Este liceul Mihai Eminescu din Sofia, mai avem o biserică românească la Sofia, nucleu puternic pentru comunitatea românească..
E foarte puţin totuşi.
Cu siguranţă că e foarte puţin, românii sunt concentraţi în alte regiuni şi le este mai aproape să vină la Craiova, de exemplu.
Nu dispare sentimental naţional dacă ei nu au şcoală, nu au biserică, nu au cărţi?
Acest lucru încercăm să îl recuperăm astăzi. Aici sunt zone în care au existat români dintotdeauna. Noi încercăm să recuperăm, pentru că în perioada 1940-1990, subiectul identităţii nu a existat pe agendă, directiva de la Moscova era foarte clară. Soveticii au avut o anumită politică în privinţa minorităţilor. Bulgaria a promovat acest mesaj de deznaţionalizare şi nu doar în cazul românilor.
Deci Bulgaria îi ajută pe români să îşi păstreze tradiţiile sau îi împiedică?
Vom considera că îi ajută atunci când vor avea şcoli cu predare în limba română, când românii vor fi recunoscuţi drept minortate naţională, când vor fi introduşi în tabelul de recensământ.
Să trecem în Serbia. Românii din Valea Timocului, spre deosebire de cei din Voivodina, nu au beneficiat niciodată de drepturi specifice minorităţilor naţionale. Au fost privaţi de activităţi culturale, educative şi religionase în limba maternă. Ce se întâmplă acolo?
Aţi subliniat bine acest dublu tratament pe care statul sârb îl aplică minorităţii româneşti. Noi ne-am fi dorit ca românii din Serbia să se bucure de aceleaşi drepturi indiferent că locuiesc la Negotin, Novi Sad sau Vârşeţ.
Situaţia în Valea Timocului este delicată în primul rând pentru că, deşi după 1990 au existat contacte timide, românii din această zonă au fost, cu regret o spun, o lungă perioadă de timp au fost uitaţi de Bucureşti şi acest lucru se simte şi astăzi. În desele contacte pe care le avem cu liderii românilor din această zonă încă mai avem discuţii foarte interesante şi lungi care despre care sunt diferenţele între vlahi, români, rumâni. Acest lucru este benefic şi important pentru că oamenii îşi pun aceste întrebări.
E o o zonă în care a-ţi asuma identitatea a reprezentat un act de curaj.
Astăzi avem o comunitate de aproape 250.000 de români lipsiţi de drepturile elementare pe care un stat democratic trebuie să le asigure unei minorităţi: educaţie în limba română, acces la mijloace media în limba română, libertatea religioasă în limba maternă nu este respectată.
Prin ambasada noastră de la Belgrad şi în contactele dese pe care le-am avut în această zonă îi asigurăm pe români că vom face tot ce ne stă în putinţă pentru ca Serbia să le acorde drepturi, pentru că noi vrem ca prin comunitate să avem o punte cât mai solidă care îmbunătăţeşte relaţia noastră cu Serbia, noi nu avem nevoie de tensiuni.
Aşa cum cetăţenii români de etnie sârbă din România se bucură de toate drepturile, au parlamentar, beneficiază de un buget deloc de neglijat pentru activităţile de prezervare a identităţii, acelaşi lucru trebuie să îl obţină şi românii din această zonă.
Nici românii din Ungaria nu stau foarte bine. Autoguvernările româneşti sunt conduse de ne-români, sunt multe exemple. Care e situaţia?
Fenomenul acesta de etno-bussines ne preocupă în mod special.
Este o problemă gravă?
Este o problemă dificilă, pentru că dacă o instituţie care are menirea de a sluji comunitatea românească îşi schimbă obiectivul în timpul jocului, îşi pierde din mesaj. Acest lucru se întâmplă din păcate în Ungaria. Legea nu interzice în Ungaria unui minoritar să se revendice drept român, să îşi adune un grup de susţinători, să candideze şi să obţină o poziţie importantă.
Am ajuns în situaţia greu de înţeles şi de acceptat ca în interiorul autoguvernării să se discute mai mult în limba maghiară decât în limba română. Deşi este o instituţie a românilor.
Deci aceste lucruri e greu să le acceptăm. Dar s-au făcut şi paşi importanţi, e important că românii au un român acum în Parlamentul de la Budapesta, deputatul Gheorghe Şimonca, care susţine foarte mult activitatea comunităţii româneşti.
Ne-am fi dorit ca toate angajamentele pe care Ungaria şi le-a asumat în ceea ce priveşte românii din această zonă, Jula, să fie respectate.
Aţi spus că nu înţelegeţi reacţiile guvernelor în privinţa românilor din respectivele state. Unde se rup promisiunile făcute României? Unde e fisura?
În primul rând, aş sublinia următorul fapt. În ultimii cinci ani de zile, acest subiect nu a lipsit de pe agenda bilaterală, mă refer aici la nivel de şef de stat, premier, ministru de externe, ceea ce este foarte important.
Mai mult decât atât, statele vecine au înţeles că România nu va ceda, vom fi în continuare la fel de perseverenţi ca minoritatea românească să fie respectată.
Noi nu facem decât să insistăm în continuare, atât cu mecanisme bilaterale, cât şi europene, pentru a face cât mai clară vocea României în relaţia cu vecinii. Progrese se fac, dar foarte timide.
Ne rămâne să cerem, să insistăm ca exact ceea ce oferă şi România minoritarilor din ţara noastră să li se ofere românilor care locuiesc pe teritoriul statelor vecine. Este fundamental acest lucru.
Care e zona cea mai grea pentru români şi care e cea mai primitoare?
Nu aş răspunde în aceşti termeni. În egală măsură ne preocupă şi situaţia românilor de la Vidin şi a celor din Valea Timocului şi a celor din Transnistria şi cine ridică deseori această întrebare, fie la Bucureşti, la Chişinău sau în altă zonă, de ce România este interesată de situaţia din Transnistria, păi în primul rând pentru că avem un interes direct acolo, există populaţie vorbitoare de limba română şi pe noi ne preocupă situaţia acestor oameni.
Ce metode de presiune are statul român pentru ca statele vecine să respecte comunităţile româneşti?
Noi vom fi perseverenţi şi vom insista în continuare şi dacă va fi cazul vom apela la toate mecanismele europene care ne permit să punem presiune asupra unui stat sau altul.
Dialogul bilateral este cel mai bun. Soluţiile radicale nu-şi mai au rostul în zilele noastre, dar România va insista fără ezitare când va fi cazul. Românii nu au nicio vină pentru că s-au născut pe teritoriul unui stat sau altul şi nu trebuie să se simtă ameninţati doar pentru faptul că sunt români.
România alocă suficienţi bani pentru ajutorarea românilor din zonele cu politică ostilă?
Când vorbim de resurse, este întotdeauna loc de mai bine. Nu aş putea să spun că bugetul pe care Departamentul pentru Românii de Pretutindeni îl pune la dispoziţie pentru programe şi proiecte răspunde întru totul realităţilor din teren.
Dar aş face o completare şi aş sublinia că e pentru prima dată când un Guvern, după 1989, îşi asumă prin programul de guvernare un pachet de măsuri concrete în ceea ce priveşte românii de pretutindeni, este capitolul 28 din Programul de Guvernare. De asemenea, în Strategia de Apărare a României, comunităţile româneşti de pretutindeni reprezintă o prioritate pentru statul român. Mai mult decât atât, este la fel de important că în cadrul Parlamentului s-a înfiinţat o comisie pentru românii de pretutindeni.
Toate aceste progrese cu siguranţă vor schimba şi acest raport în ceea ce priveşte susţinerea financiară a comunităţilor româneşti.
În 2010, în plină criză, românii din străinătate au primit un suport substanţial din partea României. Anul trecut, pentru prima dată, numărul bursierilor care vin la studii din Moldova a fost majorat de la 1.000 până la 5.000 de burse. În perioada interbelică, în 20 de ani, din Basarabia au venit la studii în Regat 6.000 de tineri.
Sunt paşi concreţi pe care statul român îi face şi doresc să îi asigur prin intermediul dumneavstră şi pe ceilalţi români că se vor bucura de atenţia cuvenită din partea statului român pentru consolidarea şi prezervarea identităţii. Este o prioritate pentru noi.
vineri, 4 februarie 2011
joi, 3 februarie 2011
miercuri, 2 februarie 2011
Fratii romani,
ne aflam in plina desfasurare a recesamintului din luna februarie 2011, un moment
crucial pentru noi romanii/vlahii din Bulgaria, fiind o parte din marea familie Europeana.
Recesaminte s-a facut la noi de-alungul anilor, primele sunt de pe vremea Imperiului Otoman inca din secolul XV-XVI, unde vedem ca s-a insistat mai mult asupra numarului de populatie si nu in ultimul rand credinta si etnie. In ceea ce priveste ultimul recensamant, vedem ca capitolul etnie si credinta nu este obligatoriu . Care au fost motivele ca aceste capitole sa fie propuse numai proforma? Nu ne dam seama, dar noi consideram, ca avem obligatia morala fata de strabunicii, bunicii si parintii nostrii, nu numai sa trecem peste aceste capitole, dar sa ne exprimam si identitatea nostra, clara fara indoiala si rusine, si anume de roman/vlah.
Legislatia din Bulgaria ne da dreptul sa ne autoidentificam, fara ca sa fim pedepsiti sau prigoniti. Datele personale si fisele de recensamant nu pot sa fie publicate sau folosite, doar in scop statistic. Nimeni nu poate sa va influenteze in momentul complectarii sau sa va forteze sa declarati date false, dar si declararea unor date false benevol este un act de incercare si manipulare a recensamantului si se pedepseste de lege.
Frati romani, declarandu-ne altceva decat romani/vlahi vom savarsi o infractiune in primul rand morala si legislativa, pentru ca vom influenta in scop necorect rezultatele finale.
Declarandu-ne altceva decat romani/vlahi, nu vom face nimic altceva decat sa dovedim ca politica de asimilare din statul nostru a biruit, ducandu-ne pana la disparitie, precum se vede clar din rezultatele statistice bulgaresti din 1900 si pana in prezent.
Unde avem o crestere progresiva a populatiei din statul nostru si o scadere mare a numarului nostru ca si populatie, care inseamna nimic alta, decat confirmarea clara si fara indoiala, dorinta mai multor guverne, de a ne asimila. Noi nu vrem sa fim altii, noi vrem sa fim asa cum ne-a nascut parintii nostrii, vrem sa fim romani/vlahi.
Frati concetateni de etnie romana/vlaha este timpul cand noi trebuie sa dovedim, ca suntem cetateni liberi in stat liber declarandu-ne la recensamantul din 2011, asa cum suntem, fara sa incercam sa falsificam rezultatele. De-a lungul timpurilor am dovedit si vom dovedi in continuare loialitatea noastra fata de Republica Bulgaria declarandu-ne cetatenia bulgara si etnia noastra romana/vlaha.
Doamne ajuta sa fie intr-un ceas bun
Vidin Bulgaria 01.02.2011
Presedinte “AVE” Dr. I. F. Gheorghiev
ne aflam in plina desfasurare a recesamintului din luna februarie 2011, un moment
crucial pentru noi romanii/vlahii din Bulgaria, fiind o parte din marea familie Europeana.
Recesaminte s-a facut la noi de-alungul anilor, primele sunt de pe vremea Imperiului Otoman inca din secolul XV-XVI, unde vedem ca s-a insistat mai mult asupra numarului de populatie si nu in ultimul rand credinta si etnie. In ceea ce priveste ultimul recensamant, vedem ca capitolul etnie si credinta nu este obligatoriu . Care au fost motivele ca aceste capitole sa fie propuse numai proforma? Nu ne dam seama, dar noi consideram, ca avem obligatia morala fata de strabunicii, bunicii si parintii nostrii, nu numai sa trecem peste aceste capitole, dar sa ne exprimam si identitatea nostra, clara fara indoiala si rusine, si anume de roman/vlah.
Legislatia din Bulgaria ne da dreptul sa ne autoidentificam, fara ca sa fim pedepsiti sau prigoniti. Datele personale si fisele de recensamant nu pot sa fie publicate sau folosite, doar in scop statistic. Nimeni nu poate sa va influenteze in momentul complectarii sau sa va forteze sa declarati date false, dar si declararea unor date false benevol este un act de incercare si manipulare a recensamantului si se pedepseste de lege.
Frati romani, declarandu-ne altceva decat romani/vlahi vom savarsi o infractiune in primul rand morala si legislativa, pentru ca vom influenta in scop necorect rezultatele finale.
Declarandu-ne altceva decat romani/vlahi, nu vom face nimic altceva decat sa dovedim ca politica de asimilare din statul nostru a biruit, ducandu-ne pana la disparitie, precum se vede clar din rezultatele statistice bulgaresti din 1900 si pana in prezent.
Unde avem o crestere progresiva a populatiei din statul nostru si o scadere mare a numarului nostru ca si populatie, care inseamna nimic alta, decat confirmarea clara si fara indoiala, dorinta mai multor guverne, de a ne asimila. Noi nu vrem sa fim altii, noi vrem sa fim asa cum ne-a nascut parintii nostrii, vrem sa fim romani/vlahi.
Frati concetateni de etnie romana/vlaha este timpul cand noi trebuie sa dovedim, ca suntem cetateni liberi in stat liber declarandu-ne la recensamantul din 2011, asa cum suntem, fara sa incercam sa falsificam rezultatele. De-a lungul timpurilor am dovedit si vom dovedi in continuare loialitatea noastra fata de Republica Bulgaria declarandu-ne cetatenia bulgara si etnia noastra romana/vlaha.
Doamne ajuta sa fie intr-un ceas bun
Vidin Bulgaria 01.02.2011
Presedinte “AVE” Dr. I. F. Gheorghiev
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
