Sectiunea Pagina: 1 2 3 4 5 6 - Euroregiunea Dunarea 21 -

Terorism Psihologic Liderii comunitatilor romanesti din Timocul sarbesc sunt supusi unei desantate campanii de intimidare Cornel RUSU Ordinul Ziaristilor Clasa I, Aur ...respecte legislatia europeana, practic sa nu se alinieze la comandamentele specifice legitime, subliniez, legitime, ce se cuvin fiecarei minoritat i, fiecarei etnii dintr-o tara sau alta, pentru ca nu este vina acelor comunitati, ca la momentul cand s-au stabilit granitele ele au ramas in afara patriei mama. Cornel Rusu: Cu atat mai mult ca aceste comunitati, la un moment dat, chiar au obligatia de a face un raport catre Comisia Europeana, in care sa arate modul in care sunt tratate in sanul majoritarilor, inainte de aderare la Uniunea Europeana. Dar eu simt ca deja altceva se misca, intrucat de pe Romanian Global News, o agentie de presa a romanilor de pretutindeni, singura, se pare, agentie de presa a romanilor de pretutindeni, ne-au survenit mai multe informatii in legatura cu activitatea romanilor. E drept, o parte in Voivodina, acolo unde romanii sunt bine tratati si unde au o cultura bine dezvoltata, au teatre, au scoli in limba romana, au festivaluri. Iata chiar acolo a avut loc un colocviu despre cartea romaneasca de beletristica si istorie tiparita in Romania si in Serbia si s-a desfasurat la Institutul pentru Cultura al Voivodinei, din orasul Novi Sad, in cadrul manifestarii interna- tionale, “Memorialul Radu Flora”. La colocviul acesta despre cartea romaneasca din Novi Sad au participat pe langa invitati din Romania, Serbia si Germania, numeroase cadre didactice de la catedrele de limba romana ale unitatilor cu invatamant romanesc din Voivodina, deci un lucru bine castigat de romanii de acolo dar s-a extins activitatea aceasta intelectuala si de tiparire a cartii si in randul cadrelor didactice. Poate ca e bine sa amintim ascultatorilor nostri cine a fost savantul roman Radu Flora. El a fost prezent pe lungimile noastre de unda in emisiuni, a trait intre anii 1922 si 1989, si a contribuit la pastrarea patrimoniului cultural si national al romanilor din Voivodina, al istroroma nilor, precum si al romanilor timoceni. Dan Lupescu: O precizare, acum cateva zile, practic in prima decada a lunii septembrie, cand la Slatioara si nu doar la Slatioara, la Bistrita, la Arnota, la Hurezi, la Voinesti, se desfasurau diverse secvente ale celei de-a X-a editii a Festivalului international “Eco-Etno-Film” organizat de Fundatia “Niste tarani” condusa de scriitorul Dinu Sararu. In festival au fost proiectate 63 din cele 170 de filme prezente in prima faza a concursului din 32 de tari si din trei continente; in cadrul acestui festival m-am intalnit cu scriitorul Ioan Baba. El este de ani multi, de doua decenii si jumatate, cel ce coordoneaza emisiunile in limba romana si la radio Novi Sad si la televiziunea Novi Sad, marea lui bucurie pe care a tinut sa ne-o impartaseasca tuturor a fost aceea ca, din aceasta toamna, odata cu trecerea la grila de toamna, acestea nu vor fi doar emisiuni in care sa se deruleze dupa o anume cadenta, ci vor capata statut de program in limba romana al posturilor publice de radio si de televiziune din Novi Sad. Cornel Rusu: As continua cu alta informatie care mi se pare benefica pentru mersul cultural si social al romanilor din Timoc. Recent, a avut loc in Serbia, la Torak, in organizarea Societatii Culturale “Vichentie Petrovici Vocalut” din Torak, un maraton de festivaluri romanesti, trei la numar, toate in aceeasi zi. S-a inceput cu un festival al epigramistilor, dupa care a urmat un Te Deum in memoria celor care au fost Teodor Munteanu si multi altii, si sfintirea unei placi comemorative, iar in orele serii s-a desfasurat marele festival de satira si umor satesc “Esus 2008” aflat la editia a VIIIa. Este o stire din domeniul cultural dar as veni si cu una din domeniul politic care se intampla tot Noi am ramas sa traim aici, din pacate nu am avut scoli, n-avem nici astazi, biserici n-am avut, dar acum avem una, vom avea mai multe biserici. Multi vor sa spuna ca asta este alta limba si nu e limba romaneasca, daca m-ati inteles, asta e o dovada ce limba este. Pe 21 noiembrie, cand este soborul Sfintilor Arhangheli pe stil vechi, noi sarbatorim hramul bisericii si va fi sfintita pictura bisericii, si va invit pe toti sa veniti. Dan Lupescu: Dupa o apreciere exigenta, au fost peste 200 de participanti de toate varstele. Cornel Rusu: In afara de cei de acolo, ne-ai spus ca au fost prezenti si din Romania, parintele Ioan de la Timisoara si chiar si corul. Dan Lupescu: De fapt, din judetul Timis a venit un autocar plin si cateva autoturisme. A mai fost si profesorul Tudor Nedelcea, echipaje de la diverse institutii de presa, inclusiv de la TVR Craiova. Ivo Gheorghiev, presedinte al Uniunii Etnicilor Romani din Bulgaria: Aici este casa noastra, ne simtim la fel de bine si in Timocul saresc, exact cum am fi la noi acasa. Azi e prima data cand o delegatie din Bulgaria a venit sa cinsteasca sfanta sarbatoare si sa zicem ca aceasta sa fie un prim pas pentru ca neamul nostru sa biruiasca in timp. Cornel Rusu: Ne reamintim de episcopia Severinului, care candva trimitea carti la bisericile si la manastirile din Serbia, si unde trimite si acum Mitropolia Olteniei. Dan Lupescu: Inclusiv Gheroghe Dumitrescu- Bistrita edita revista Izvorasul, revista care se distribuia masiv, gratuit, in comunitatile romanesti, in special cele de la sudul Dunarii, asa cum incercam si noi prin revista Lamura sa facem, revista pe care o editam la Craiova si in care vom ilustra pe larg tot ceea ce s-a intamplat in zona Negotinului. in Serbia, in cadrul unei sedinte a consilierilor comunei Bor, la ei, cum era raionul la noi, asa este la ei comuna... Dan Lupescu: Da, denumirea de comuna defineste de fapt un raion, o reuniune de mai multe localitati! Cornel Rusu: Deci in cadrul acestei sedinte, ca urmare a formarii unei coalitii a partidelor cu o orientare pro europeana, in premiera, functia de presedinte al Consiliului Local al comunei, a revenit reprezentantului “Aliantei Romanesti”, doctor Predrag Balasevici. Este pentru prima data cand un lider al partidelor romanesti accede la o asemenea functie in cadrul administratiei locale din Timoc. Predrag Balasevici a fost prezent si la noi la radio, am avut si emisiuni cu el. Ce parere aveti despre acest fapt? Dan Lupescu: Este un lucru extrem de semnificativ care dovedeste, iata, foarte aproape de noi, foarte recent, ca se fac pasi spre normalizarea recunoasterii statutului comunitatii roma nesti din Serbia, nu doar la Voivodina, unde, asa cum bine subliniati, dintotdeauna romanii au beneficiat de toate drepturile legitime, dar si aici, in Serbia de Rasarit, unde de 180 de ani ei nu mai beneficiaza de asa ceva. Dar, pentru ca suntem la stadiul realizarilor in aceasta emisiune, imi ingaduiti sa mai fac o precizare referitoare la primul proiect european de dezvoltare a mass-media din Serbia. Cornel Rusu: Numai o secunda, sa terminam cu Predrag Balasevici pentru ca este ceva foarte important de spus! Preluarea acestei functii este o victorie a romanilor din Timoc, care, astfel, vor avea ceva de spus in deciziile care se iau si care ii privesc direct, pentru ca in comuna Bor, in raionul Bor sunt 12 sate din care 11 sunt romanesti. Dan Lupescu: Accesul direct la tribuna cea mai inalta, in care se pot exprima, sustine si argumenta opiniile, este Consiliul Local al comunei. Cateva detalii! In aceasta saptamana s-a semnat la Ministerul Finantelor din Belgrad, contractul de grant pentru realizarea proiectului transfrontalier “Intoarcerea la radacini” in valoare totala de 44.000 de euro. Din partea Serbiei, aplicant de proiect este Asociatia Culturala Romaneasca “Victoria”, radio “Victoria” din Varset, reprezentata de Ioan Tudoran iar din partea Romaniei, aplicantul este Centrul de Dezvoltare Sarbo-Roman prin radio Banat Link, reprezentat de Zeliko Agici. Proiectul reprezinta unicul demers din domeniul dezvoltarii mijloacele mass-media destinate minoritatilor, aprobat de Agentia Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare. Promotor al proiectului este cunoscutul muzician Bane Karstici din Novi Sad. 28 septembrie 2008 Cornel Rusu: In ultimele editii am vorbit foarte mult de biserica de la Malainita, o biserica ce a fost construita cu multi ani in urma, pe pamantul preotul Boian Alexandrovici. El continua demersul sau intr-u spiritualitate ortodoxa si a realizat o liturghie, o slujba deosebita la care ai participat. Dan Lupescu: A fost vorba despre o suita de momente vibrante, de traire autentic romaneasca si crestineasca, organizate de Federatia Romanilor din Serbia, al carei presedinte este Dusan Prvulovici. Primul dintre momente a fost chiar la bisericuta din Malainita, la care, in saptamanile trecute, s-a incheiat pictarea interioara, frescele. La aceasta slujba au participat romani din trei tari, cum sublinia inspirat parintele Boian, din Serbia, din Bulgaria, din Timocul Bulgaresc si din patria mama, din Romania. Cornel Rusu: Spuneai ca acolo au fost prezente multe personalitati. De la Ambasada a fost prezent cineva? Dan Lupescu: Si de aceasta data, Ambasada a fost bine reprezentata de insusi atasatul cultural, tanarul dar promitatorul diplomat Gabriel Andrei. Ca institutii oficiale a fost evident reprezentat si Ministerul Culturii si Cultelor, prim delegatia venita de la Directia pentru Cultura Culte si Patrimoniu Cultural National a judetului Dolj. Cornel Rusu: Aceasta slujba a facut parte dintr-un festival mai larg, dintr-o manifestare mai complexa organizata acolo. Dan Lupescu: Ei l-au numit Festivalul Culturii si Religiei Romane la troita din Sarmanovat. Boian Alexandrovici, Preot Serbia: Cum am spus aici suntem din trei tari, din Serbia, din tara mama, Romania, si din Bulgaria. Asta arata ca noi romanii, in orice tara am trai, suntem un neam, si suntem spiritual legati. Granitele nu sunt granite pentru duhul si spiritul romanesc, sunt granite intre state. Aici este, dupa istoria pe care noi am aflat-o, leaganul romanismului. De aici, dupa unii istorici, neamul romanesc, o parte din neamul romanesc de la sudul Dunarii a trecut peste Dunare in Romania si s-a format neamul romanesc din tara mama, ori nord-Duna- rean de astazi. www.romaniuitati.eu site dedicat romanilor din Peninsula Balcanica

Carti despre limba dacilor

Iubitorii trecutului romanesc au noi motive de bucurie. Volume de mare interes la Editura "Dacica"

Istoria unei limbi trebuie sa inceapa, ca orice istorie, cu stratul sau cel mai vechi. La noi insa, acest strat, considerat de fapt "substrat", a fost cel mai putin favorizat in cercetarea lingvistica. Cauzele au fost multe, dar cel mai adesea s-a invocat faptul ca, atata vreme cat limba dacilor a disparut, nu putem afla nimic despre ea si deci nu are rost sa speculam. Radacinile acestei atitudini se gasesc insa si in vremea Scolii Ardelene, care a incercat sa-i scoata pe "barbarii" de daci din istorie, revendicand o descendenta pura, din "gintea latina". Limba dacilor a ramas de-a lungul timpului un mister si un

domeniu tabu in acelasi timp. Cateva nume au punctat totusi drumul spinos al cercetarilor in acest domeniu: marele scriitor si invatat Bogdan Petriceicu Hasdeu, cel dintai care a abordat cercetarea substratului, infruntand curentul epocii, Ion Iosif Russu - savant clujean care, la o suta de ani dupa Hasdeu, dadea un impuls urias prin lucrarile sale, si Grigore Brancus, cel mai mare specialist al zilelor noastre, in chestiuni de substrat. Cartile lor (dar si ale altor cercetatori) au inceput sa fie (re)editate de catre Editura "Dacica", in efortul de a repune in circulatie date si informatii fundamentale, stiintifice, cu privire la limba dacilor.

Bogdan Petriceicu Hasdeu, genialul

Intr-o vreme in care latinitatea noastra era litera de lege in cultura romaneasca si tot ce era "barbar" era rusinos si trebuia eliminat, Hasdeu si-a asumat "curajul erorii", cum insusi spune, si a luptat pentru echilibrarea balantei: nu ne tragem doar de la Ram, nu au fost nimiciti toti dacii, nu a fost abandonata Dacia dupa retragerea aureliana, iar limba noastra nu este o limba pur latineasca, ci a pastrat multe elemente de la vechii daci. "Departe de a ma fali, regret de a fi cel dentai care am intreprins limpezirea elementului dacic al limbei romane. Am fost impins la aceasta nu de ambitiunea de a deschide o cale noua, ci de necesitatea de a imple o veche lacuna, de care se izbeau, pe rand, toti acei ce voiau sa inteleaga inceputurile nationalitatii romane. Aruncandu-ma pe o cale atat de nestrabatuta, a trebuit sa ma armez cu acea deciziune de a nu ma teme chiar sa ratacesc, pe care marele Grimm o numeste curajul erorii". Prima sa lucrare de seama, "Pierit-au dacii?", este un pamflet savuros impotriva invatatilor Scolii Ardelene, emblematic ca atitudine si argumentare. Acest titlu a ramas in istorie, si intrebarea inca este valabila. "Pogorandu-se de preste plaiuri impreuna cu cartile sau chiar cu persoanele lui Clain, Maior, Laurian, Papiu si ale atator alti doctori ardeleni, un vartej de indaratnicie a fost buimacit mintile noastre intru a ne socoti de romani curati, puind intre alte temeiuri fara temei si acela cum ca toti dacii ar fi pierit pana la cel din urma sub armele lui Traian. Apoi da! Pentru popoare, precum si pentru insi, sunt timpuri de innebuneala, cu acea numai deosebire, ca pe un ins lepsit, inchid din data cei sanatosi, carii sunt mai multi, iar de innebuneste un popor intreg, apoi vai si amar de cei putintei cuminti ce se mai afla in sanul sau... Cine are neclintita bunavointa de a da crezare si de acum inainte, numai lucrurilor de necrezut, creaza catu-i va placea barfirilor ex cathedra; in cat despre mine, care sunt nu numai ne-ardelean, ci si ne-doctor, am o neinvinsa plecare de a ma increde, intru orice priveste istoria veche, nu in mantii lungi, diplome si mai lungi si vorbe afara din cale de lungi, ci in marturisirile scriitorilor contimpureni cucerirei Daciei". Firea lui Hasdeu il impingea sa se revolte si sa riste, sa emita idei la limita compromiterii. Datorita acestui curaj, dacii au iesit din umbra istoriei si s-a creat drum pentru cercetarea istoriei si limbii lor.
Acest inegalabil pamflet deschide volumul cu acelasi nume ingrijit si prefatat de profesorul Grigore Brancus, aparut recent la Editura "Dacica". In volum sunt reunite, pentru prima oara, cele mai importante articole ale lui Hasdeu despre limba si istoria dacilor, pana acum imprastiate in lucrari mai greu accesibile: "Originile pastoriei la romani", "Studii gramaticale asupra limbii dacilor", "Zimbrul in Dacia", "Fragmente pentru istoria limbii romane - elemente dacice", "Doina. Originea poeziei poporane la romani", "Bour, melc si culbec - dacii si latinii intr-o scoica", "Cine sunt albanezii", "Strat si substrat" si "Basaraba". Puse laolalta, aceste studii dau seama, cu asupra de masura, de geniul lui Hasdeu, manifestat in cercetarea limbii si civilizatiei dacilor. Foarte bine pregatit, spirit enciclopedic, intuitiv si cu conexiuni spectaculoase in idei, Hasdeu a fost mereu o figura controversata. Desi contestat de multi, atat in vremea sa cat si astazi, din pricina exagerarilor si a firii sale exaltate, Hasdeu ramane totusi cel dintai si cel mai sclipitor cercetator al limbii dacilor.

I. I. Russu, criticul

Poate nu este o intamplare faptul ca la Cluj-Napoca s-a format, dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, cea mai puternica scoala de arheologi si lingvisti in domeniul dacologiei. Profesorul Ion Iosif Russu, lingvist si epigrafist, a fost cel care a abordat cu profesionalism problema limbii traco-dacilor, in mai multe lucrari. Era intr-o vreme cand proliferau studii exaltate, comandate de regim, fara baza stiintifica.

Russu a dus o munca uriasa de culegere de informatii, de analiza si interpretare, de selectare si clasare. Practic, nu a ramas nimic necercetat - de la nume traco-dacice de locuri si de persoane, glose, inscriptii, la cuvintele din limba romana considerate ca provenind din substratul dacic. Lucrarile lui reprezinta o piatra de temelie in cercetarile lingvistice asupra limbii dacilor si, probabil, timp de multa vreme, nu vor putea fi egalate. Completari ulterioare s-au mai facut, dar nivelul si cantitatea muncii sale au ramas unice. I. I. Russu a avut o personalitate puternica. Spiritul sau critic, polemic, se simte la tot pasul in lucrarile sale. A polemizat cu marii lingvisti ai vremii sale, atat romani cat si straini, pe tema substratului, si a fost privit adesea cu rezerve de catre colegii sai, pentru ca a avut curajul sa extinda cercetarea din acest domeniu, facand apel la reconstructia indo-europeana, considerata riscanta de cei mai multi. Insa dubla sa pregatire - de istoric si lingvist - a asigurat o temeinicie remarcabila lucrarilor sale.
Doua dintre lucrarile fundamentale au fost reeditate de curand la Editura "Dacica": "Limba traco-dacilor" si "Elemente autohtone in limba romana". Prima reprezinta singura sinteza stiintifica in domeniu aparuta la noi, bazata pe strangerea si interpretarea tuturor resturilor limbii traco-dacilor. Cea de-a doua vine ca o completare, inventariind si analizand etimologic cuvintele de substrat din limba romana, pornind de la cele mai sigure - anume cele comune cu albaneza. Cadrul cercetarilor avea sa se extinda in lucrarile viitoare.

Grigore Brancus, singuraticul

In mediul academic actual, cercetarile legate de substrat sunt insotite de un "iz de epoca". Astazi, in toata lumea, sunt privilegiate directiile de avangarda - lingvistica computationala, neurolingvistica, psiholingvistica, sociolingvistica si prea putin lingvistica istorica. Iar in cadrul lingvisticii istorice, foarte putin se vorbeste despre straturile cele mai adanci ale limbii, pentru ca, cu cat sunt mai adanci, cu atat sunt mai problematice. Asa incat, un specialist in substratul limbii romane astazi nu poate fi decat un singuratic. Asa este si academicianul Grigore Brancus, profesor la Facultatea de Litere a Universitatii Bucuresti. Modest si retras, dar cu o minte stralucitoare, Grigore Brancus este, intr-un fel, "ultimul mohican" al cercetarii academice a limbii dacilor. Lucrarile sale, bazate in special pe comparatia istorica cu albaneza, sunt accesibile doar specialistilor. Editura "Dacica" a lansat insa recent, in aceeasi colectie cu cele doua volume ale lui I. Russu - colectie numita simplu si sugestiv "Substrat", volumul "Cercetari asupra fondului traco-dac al limbii romane", semnat de Grigore Brancus. Volumul reuneste mai multe studii ce acopera toate compartimentele limbii - fonetica, morfologie, sintaxa, lexic - incluzand aspecte fonetice precum rotacismul, originea structurii numeralului, postpunerea articolului definit si pasionante probleme de vocabular, cu largi incursiuni in onomastica.
Din pacate, generatia de cercetatori ce va veni dupa Grigore Brancus nu promite o revigorare a acestui domeniu. Nici Academia Romana, nici catedrele de istoria limbii romane din cadrul universitatilor nu privilegiaza cercetarea substratului. Consecintele acestui fapt se reflecta in interesul tot mai ridicat al publicului larg si incercarile diletante ale nespecialistilor de a gasi raspunsuri cu privire la limba dacilor. Iar daca aceste raspunsuri nu le dau forurile academice, le vor da acestia - cu riscurile de rigoare.

Urmarea este ca, datorita ideilor exagerate care au napadit acest domeniu, orice incercare de "restaurare" a statutului legitim de ramura serioasa a dacologiei este catalogata drept tendinta "dacomana". Aceste ilogice acuzatii de dacomanie au astazi exact acelasi resort profund pe care il aveau odinioara acuzatiile latinistilor. "Ma folosesc de a putea raspunde aci la oarecari invinovatiri din partea unor limbuti" - isi incheie Hasdeu pamfletul. "Dupre chibzuinta lor, toata osteneala mea intru descoperirea adevaratului punt de purcedere al istoriei romane ar fi o fapta antinationala. Ei se vanzolesc pana si a presupune in mine planuri diabolice, niste planuri cari de as sti ca vor putea vreodata a se furisa in gandul meu, mi-as taia limba si manele, pentru ca urata cugetare sa ramana stearpa, fara putere de a iesi afara prin scriere sau grai. Raspunsul meu, pentru asta intaie data, va fi scurt. Voi sa dovedesc ca nationalitatea noastra s-a format din cateva eleminte, din cari nici unul n-a fost predomnitor. Alta data vom vorbi mai mult; pana atunci sa sfarsesc paragraful de fata, precum si cele trecute, prin intrebarea: Pierit-au dacii?"
Cartile Editurii "Dacica" pot fi comandate la tel. 021/312.13.42, 0749/11.47.11 sau la www.dacica.ro.

· Aurora Petan

Romanii din Bulgaria

In nordul Bulgariei exista doua comunitati romanesti, care se diferentiaza etnografic. Romanii timoceni traiesc in regiunea dintre Vidin si Timoc, in zona bulgareasca si sunt localizati compact in 31 de sate, in orasul Bregova, punctul de granita cu Serbia, si in orasul Vidin (numit de romani Dii). Din estimarile asociatiilor romanesti, numarul acestora ar fi fost candva de 125.000-130.000, iar in intreaga Bulgarie de 300.000. Cifrele nu mai sunt actuale intrucat peste 50% din populatia rurala din regiunea nordica a Bulgariei a emigrat in strainatate sau a plecat catre marile orase din Bulgaria. De la Lom catre Silistra, in regiunile Montana, Vrata, Pleven, Lovech, Veliko Tarnovo, Ruse si Silistra, cu preponderenta in Vrata, Plevna si Veliko Tarnovo, se afla aproape 100 de sate locuite, in proportii diferite, de la 10 % la 80 %, de populatie de origine romana. La recensamantul din anul 1905 au fost recenzati 89.847 romani, iar in anul 1910 - 96.502. Conform recensamantului din anul 1920 existau 75.065 romani, iar in anul 1926 - 83.746. In recensamintele oficiale actuale din Bulgaria, de pilda in cel din anul 2001 - in care populatia romaneasca e divizata in mod tendentios in doua categorii distincte, vlahi si romani -, numarul acestora este de numai 10.566 de „vlasi" si 1.088 de romani.

In regiunea satelor de padureni din Timoc, la 20 km de Vidin, pe drumul care duce de la Gradet spre satul Rabova, exista o poiana cunoscuta sub numele de Albotina sau, asa cum spun localnicii, La manastire. Memoria acestui toponim spiritual e puternic inradacinata in mentalul colectiv al romanilor timoceni.

In poiana Albotina, la fosta manastire rupestra, datand din epoca medievala, astazi distrusa, romanii se aduna in fiecare an, in cea de a doua zi a Sfintelor Sarbatori de Pasti, si asta fara incetare de cateva bune sute de ani.

Date istorice despre manastirea sapata in calcar, ale carei ruine strajuiesc poiana, nu exista. Ramane deci, in lipsa unor studii si cercetari de istoria artei si arhitectura, un camp liber speculatiilor.

„ (...) manastirea Albotina, asa zisa, de unde o fi venit vorbele nu stiu de Albotina, dar se spune ca, cica, Albotina ar veni dintr-un bot alb, adica un colt de piatra care avea culoare alba la tot acest peisaj frumos verde si, si toate culorile. Si de aici ar fi venit si cuvantul de Albotina. Dar cert este ca poarta numele la un sat Albotina, care a fost sat roman sau cum se obisnuieste este sat latin. Nu exista cercetari istorice sau arheologice. Totul ce va spun acuma se transmite din gura in gura, de la copii la nepoti, de la tati la copii si asa mai departe. Se stie cu certitudine ca aicea manastirea este sapata in piatra. Sunt manastiri si langa Ivanovo, sapate tot cam in perioada aceea, langa Ruse. Acele manastiri se spune ca au fost din perioada de cand se primea crestinismul pe meleagurile astea. Eu nu pot sa confirm aceasta teorie, nu pot nici sa neg, este transmisa". (Ivo Gheorghiev - presedintele Uniunii Etnicilor Romani din Bulgaria - AVE).

„La Albotina a existat un ansamblu manastiresc, functional in secolele XIII-XIV, conform inscriptiilor si obiectelor gasite. Istoria locului este strans legata de vremea legendara a primilor Basarabi, intemeietori de tara. Localnicii intelectuali ai comunitatii romanilor timoceni, ne asigura ca in aceste locuri a vietuit fata lui Basarab Intaiul, Elena, casatorita cu tarul Ivan Alexandru, se pare pe la 1322. Atat Basarab Intaiul, cat si fiul sau, Nicolae Alexandru, au incercat, prin alianta familiala cu tarii bulgari si sarbi, sa asigure stabilitatea zonei impotriva maghiarilor si turcilor. La 1335, tarul Ivan Alexandru isi alege o noua sotie, o evreica pe nume Sara, iar Elena se calugareste, sub numele Teodora, retragandu-se la o manastire de langa Albotina. Mai apoi, urmasul lui Ivan Alexandru si al Elenei, Ioan Stracimir, se casatoreste la randul sau cu fata lui Nicolae Alexandru Basarab, verisoara sa" (P.P. Panaitescu, Istoria Romanilor, Craiova, Editura Scrisul Romanesc, 1943, pp. 75-76).

Urmele sapate in roca de calcar a vechii manastirii se afla la o altitudine de aproximativ 25 de metri fata de poiana, avand forme bizantine. Se pare ca a fost un complex de chilii, in jurul unei biserici cu doua nave. Fatada manastirii era probabil realizata din lemn, putandu-se observa si astazi, in piatra, gaurile de sustinere pentru stalpi. Manastirea, aflata la jumatatea inaltimii dealului in care a fost sapata, avea avantajul ca era aparata de vant. Dar amplasarea deasupra poienei, intr-un spatiu deschis, a permis accesul si, implicit, distrugerea manastirii. Astazi, din picturi nu se mai poate deslusi nimic, totul este fie distrus, fie afumat pana la indistinctie. In fata chiliilor se afla gauri sapate in piatra, amplasate cate una, doua sau trei, unde au fost inmormantati calugari, in total 29. De asemenea, se pare ca ar fi existat, jos, in poiana, un cimitir in care ar fi fost inmormantati pelerinii care, bolnavi fiind, si sperand in harul vindecator al manastirii, si-ar fi gasit aici sfarsitul. - date oferite de Emil Tarcomnicu, cercetator, Institutul de Etnografie si Folclor C. Brailoiu, Bucuresti

Wed, 19 May 2010

Donaţie de carte românească la Vidin

Print This Post

Publicat pe 17 May 2010 in Comunicate, Noutati

Vineri, 14 mai 2010, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a donat peste 2.200 de cărţi pentru copiii comunităţii româneşti din Bulgaria. Publicaţiile au fost preluate de reprezentanţii “Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria -AVE”, din Vidin şi urmează a fi distribuite copiilor români din această ţară. Cu această ocazie, delegaţia DRP a avut mai multe întâlniri cu membrii comunităţii româneşti din Bulgaria şi cu profesorii care predau limba română în cadrul claselor pilot organizate cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. În timpul discuţiilor s-a accentuat necesitatea continuării studierii limbii române în cadrul comunităţilor româneşti de la sud de Dunăre şi respectarea drepturilor minorităţilor naţionale, în conformitate cu legislaţia europeană în vigoare. În Bulgaria trăiesc în jur de 150.000 de vorbitori de limbă română, localizaţi mai ales în valea Dunării, Varna, Veliko Târnovo, Burgas, Silistra şi în regiunea Rodopi.

Expoziţie foto “Românii de lângă noi” – Bulgaria

Publicat pe 14 Apr 2010 in Noutati

Clubul Ţăranului Român găzduieşte zilele acestea expoziţia de fotografie “Valea Dunării (Bulgaria) – între Timoc, Vidin şi Silistra”. Evenimentul face parte dintr-un proiect mai amplu, lansat de Institutul “Fraţii Golescu” pentru relaţia cu românii din străinatate, intitulat generic “Românii din vecinătatea imediată”. Fotografiile au fost realizate de doi etnografi, Dorin Lozovanu, cercetător la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Republica Moldova şi Emil Ţîrcomnicu, cercetător la Institutul de Etnografie şi Folclor “C. Brăiloiu” din cadrul Academiei Române. La vernisajul expoziţiei a participat şi Eugen Tomac, Secreterul de Stat pentru Românii de Pretutindeni care a subliniat faptul că România va continua să acorde suport etnicilor români din Bulgaria. DRP susţine iniţiativele comunităţii româneşti din Bulgaria care urmăresc promovarea tradiţiilor, culturii şi spiritualităţii româneşti. În Bulgaria trăiesc în jur de 150.000 de vorbitori de limbă română, localizaţi mai ales în valea Dunării, Varna, Veliko Târnovo, Burgas, Silistra şi în regiunea Rodopi.

Românii din Bulgaria vor studia limba maternă în şcoli

Autorităţile de la Sofia vor asigura spaţii de emisie la radio şi televiziunea bulgară pentru comunitatea românească din Bulgaria, care va beneficia de toate drepturile, mai ales în ceea ce priveşte folosirea limbii române în şcoli, potrivit discuţiilor dintre premierul Boc şi omologul său bulgar.

)

Modalităţile de sprijin a comunităţii româneşti au fost convenite în întâlnirea premierului român, aflat în vizită la Sofia, cu omologul său bulgar, Boc apreciind că discuţiile cu acesta au deschis "toate canalele de comunicare necesare", pentru a da comunităţii româneşti posibilitatea de a beneficia de toate drepturile.

Într-o întâlnire avută, vineri, cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Bulgaria - comunitatea vlahilor, reprezentanţi ai aromânilor, oameni de afaceri români şi cetăţeni români care lucrează în Bulgaria -, Boc a susţinut că autorităţile de la Bucureşti vor sprijini proiectele care promovează studierea limbii române, prin punerea la dispoziţie de spaţii destinate cursurilor sau de cărţi şi alte materiale didactice.

"Vom acorda finanţări nerambursabile pentru susţinerea limbii si culturii române prin intermediul programelor derulate de Departamentul pentru românii de pretutindeni", a spus Boc.

El s-a arătat optimist ca, în urma dialogului cu omologul său bulgar, să poată fi asigurate spaţii de emisie la radio şi televiziunea bulgară pentru comunitatea românească din Bulgaria.

La întâlnirea cu reprezentanţii comunităţii române din Bulgaria, au mai participat miniştrii Elena Udrea, Teodor Baconschi, Adriean Videanu, Radu Berceanu, precum şi secretarul de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Eugen Tomac

mediafax.ro

Parlamentar român din Ucraina ales vicepreşedinte al APCE

Ediţia de Vineri Nr.201015 din 23 aprile 2010

Potrivit unui comunicat difuzat de Secretariatul executiv al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, la 26 aprilie, în debutul sesiunii de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei domnul dr. Ion Popescu, preşedinte al delegaţiei Ucrainei la APCE şi singurul deputat român în Parlamentul de la Kiev (pe lista Partidului Regiunilor al preşedintelui Victor Ianukovici), a fost ales în funcţia de vicepreşedinte al APCE. Ion Popescu este preşedinte al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”.

Uniunea Interregională „Comunitatea Românească din Ucraina” apreciază că alegerea domnului Ion Popescu în funcţia de vicepreşedinte al APCE demonstrează că românii din Ucraina, pe lângă faptul că reprezintă o minoritate etnică destul de numeroasă, au devenit şi o forţă politică puternică în Ucraina. În Ucraina locuiesc circa 500 de mii de etnici români, reprezentând ca mărime a doua comunitate etnică după cea rusă. Principalele concentraţii de români există în regiunile Cernăuţi (nordul Bucovinei, nordul Basarabiei şi ţinutul Herţa), Odesa (sudul Basarabiei şi Transnistria) şi Transcarpatică (Maramureşul de Nord).

Deputatul Ion Popescu s-a născut la 16 aprilie 1964 în comuna Pătrăuţii de Jos, raionul Storojineţ şi a urmat cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii de Stat din Cernăuţi. A obţinut titlul de doctor în filologie şi filozofie cu teza „Situaţia bilingvismului româno-rus în sudul arealului regiunii Cernăuţi”. Este membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 22 ianuarie 1996. În cadrul APCE Ion Popescu este membru al Comisiei pentru chestiuni politice şi al Comisiei pentru protecţia mediului, agricultură şi chestiuni teritoriale, precum şi al Subcomisilor pentru democraţie locală şi regională, pentru dezvoltare durabilă şi al celei pentru minorităţi.

FESTIVALUL FOLCLORIC AL CÂNTECULUI ŞI DANSULUI AUTENTIC ROMÂNESC Ediția a IV-a

5 aprilie 2010 (a doua zi de Paşti)

Din cauza ploii spectacolul folcloric nu s-a desfăşurat la Albotina ci la Vidin, cu începere de la ora 13.00, în sala de spectacole a Casei de Cultură a Tineretului (Mladeşkii Dom), instituţie în care îşi au sediul AVE – Asociaţia Etnicilor Români din Bulgaria şi Biblioteca „ALBOTINA”.

Participanţii la festival s-au deplasat, totuşi, la Albotina unde, în ciuda timpului nefavorabil au fost ţinute slujbele de pomenire (la troiţa acoperită din poiană) şi tradiţionala „Horă Tristă” sau „Hora Morţilor”, pentru care veniseră deja, din satele aflate în zonă, câteva sute de locuitori pentru a „da de-mpărţit” celor de curând dispăruţi.

Festivalul a debutat cu grupul folcloric de la Iaşi interpretând „Cristos a înviat” şi „Tatăl nostru”. Apoi au transmis câte un mesaj participanţilor la festival Ivo Gheorghiev - preşedinte AVE, Anton Păcureţu – ambasadorul României în Bulgaria, Duşan Pârvulovici – preşedintele Federaţiei Rumânilor din Serbia şi director al Timoc-Press, Areta Moşu – preşedinte al Despărțământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu” din Iaşi, prof. Nicu Vintilă din partea Universităţii „Spiru Haret” şi Ivan Juvetov – director al Centrului Cultural Român din Vidin. Au mai fost prezenţi Grigore Gherceanu – ataşat cultural al Ambasadei Române din Sofia, istoricul Robert Stănciugel, Emil Tircomnicu – cercetator al Institutului de Etnografie şi Folclor Bucureşti, istoricul timocean Nicolai Pacev şi prof. Dan Vană – Casa de Cultură din Calafat.

Festivalul propriuzis a început cu Ioana Nicolova, din Cosova, care a recitat impecabil, în graiul românilor din Timocul Bulgăresc, poezia „Albotina” scrisă de consăteaul său, poetul Milan Anghelov Cosoveanu. Tot din Cosova a fost şi primul ansamblu care a evoluat pe scena festivalului. Au urmat ansamblurile şi grupurile folclorice din Cutova, Gâmzova. Răchitniţa, Bregova, Cudelin, Pocraina, Antimovo (Şeu). Au urmat oaspeţii din Serbia : orchestra cunoscutului profesor de trompetă Mile Păunovici şi cunoscutul interpret Draghişa Păunovici. Festivalul a fost incheiat de craioveanul Ion Creţeanu acompaniat de Taraful din Morunglav.

Evenimentul a fost organizat de AVE - Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria în colaborare cu Centrul Cultural Român din Vidin, Societatea Culturală a Vlahilor şi Asociaţia „Curcubeu peste Dunăre”, unite de curând în „Consiliul Suprem al Organizaţiilor Româneşti (Vlahe) din Bulgaria cu sprijinul financiar al Institutului Cultural Român prin Direcţia Români din Afara Ţării.

Prin numărul mare al ansamblurilor şi grupurilor folclorice participante, prin prezenţa multor personalităţi ale vieţii culturale şi sociale din România şi Bulgaria, prin mediatizarea în diferitele canale media (presă scrisă, radio şi TV) din Bulgaria şi România, prin interesul crescut arătat de publicul românesc din Bulgaria (practic, întregul festival a fost prezentat şi s-a desfăşurat doar în limba română) care a fost prezent în număr mare atât la Albotina cât şi la Vidin, ediţia din acest an a Festivalului Folcloric al Cântecului şi Dansului Autentic Românesc a fost, de departe, cea mai reuşită de până acum.

REALITATEA DUNARENA

Festivalul Folcloric al Cântecului și Dansului Autentic Românesc

Spectacolul folcloric s-a desfăşurat la Vidin, a doua zi de Paști, în sala Casei de Cultură a Tineretului (Mladeşkii Dom), instituţie în care îşi au sediul AVE – Asociaţia Etnicilor Români din Bulgaria şi Biblioteca „ALBOTINA”.

Participanţii la festival s-au deplasat la Albotina unde, în ciuda timpului nefavorabil, au fost ținute slujbele de pomenire (la troiţa acoperită din poiană) şi tradiţionala „Horă Tristă”, pentru care veniseră deja, din satele aflate în zonă, câteva sute de locuitori sa „dea de-mpărţât” celor de curând dispăruţi.

Evenimentul a fost organizat de asociaţiile româneşti din Bulgaria: AVE - Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria, Centrul Cultural Român din Vidin, Societatea Culturală a Vlahilor şi Asociaţia „Curcubeu peste Dunăre”, unite de curând în „Consiliul Suprem al Organizaţiilor Româneşti (Vlahe) din Bulgaria cu sprijinul Institutului Cultural Român prinDirecţia Români din Afara Ţării.

La deschidere grupul folcloric din Iaşi a cantat „Tatăl nostru” după care au fost transmise mesaje participanţilor la festival de catre Ivo Gheorghiev - preşedinte AVE, Anton Păcureţu – ambasadorul României în Bulgaria, Duşan Pârvulovici – preşedintele Federaţiei Rumânilor din Serbia şi director al Timoc-Press, Areta Moşu – preşedinte al Despărțământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iaşi, prof. Nicu Vintilă , din partea Universităţii „Spiru Haret” şi Ivan Juvetov – director al Centrului Cultural Român din Vidin. Au mai fost prezenţi Grigore Gherceanu – ataşat cultural al Ambasadei Române din Sofia, istoricul Robert Stănciugel, Emil Tircomnicu – cercetator al Institutului de Etnografie şi Folclor Bucureşti, istoricul timocean Nicolai Pacev.

Primul ansamblu care a evoluat pe scena festivalului a fost din Cosova, coordonat de cunoscutul instructor Stalin, urmat de cel din Gâmzova, condus deprofesorii pensionari, soţii Simion Nicov şi Olga Nicova. Au urmat apoi ansamblurile şi grupurile folclorice din Cutova (coord.Albena Borisova), Antimovo (Şeu), Cudelin (prof. Larisa Bordeiaşeva), Răchitniţa, Bregova. Cele mai frumoase costume (în ansamblu) au fost purtate pe scena festivalului de femeile şi bărbaţii din Pocraina, constituiţi în urmă cu o lună special pentru acest eveniment. Evoluţii aplaudate la scenă deschisă, au fost oferite de artştii români din Timocul Sârbesc, profesorul de muzică (trompetă) Mile Păunovici şi cunoscutul interpret Draghişa Păunovici.

Festivalul a fost incheiat de Ion Creteanu acompaniat de Taraful din Morunglav.

Festivalul folcloric al cantecului si dansului autentic romanesc de la Albotina, la a IV-a editie

sâmbătă, 3 aprilie 2010

A doua zi de Pasti, pe 5 aprilie, de la ora 12, tot romanul din Bulgaria este asteptat in localitatea Albotina din Bulgaria, la "Festivalul folcloric al cantecului si dansului autentic romanesc", manifestare traditionala a romanilor din Timocul bulgaresc, ajunsa la a IV-a editie si organizata in acest an cu sprijinul Institututlui Cultural Roman de catre Consiliul Suprem al Organizatiilor Romanesti (Vlahe) din Bulgaria, transmiteRomanian Global News.

AVE - Uniunea Etnicilor Romani din Bulgaria impreuna cu Asociatia Curcubeul peste Dunare, Societatea Culturala a Vlahilor si Centrul Cultural Roman din Vidin asteapta invitatii din tara si din Serbia la Albotina, incepand cu ora 9. Programul include traditii si obiceiuri romanesti din Timocul bulgaresc, "Hora Mortii" si apoi, incepand cu ora 13 Festivalul propriu-zis dupa care se vor desemna castigatorii din acest an.

Festivalul romanesc de la Albotina este cea mai reprezentativa manifestare a romanilor din Bulgaria, desfasurata an de an in prezenta a sute de personae venite din toate colturile Bulgariei, Romaniei si Serbiei (Valea Timocului sarbesc).