Prima bibliotecă românească din Balcani

Vidin, Bulgaria/TimocPress/marţi, 23 iunie 2009/ - În predoslovia Molitvenicului, tipărit la Câmpulung în 1635, domnitorul cărturar Matei Basarab aruncă repede o privire în ograda domniei sale, unde constată că „e foamete şi sete, nu însă de pâine şi apă, ci de vădită hrană şi adăpare sufletească”, adică de carte. Şi găseşte şi pricina „împuţinării cărţilor”: „desele năvăliri şi împresurări ale diferitelor popoare”, dar şi remediul: „unei astfel de foamete prea amare, să-i potolim truda. Şi am priceput, deci, că răul a venit din pricina sărăciei cărţilor […], iar prin înmulţirea acestora va dispare acel rău”.Păstrând proporţiile, peste ani, medicul Ivo Filipov Gheorghiev, preşedintele Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria „Ave”, a sesizat şi el acelaşi rău: lipsa cărţii româneşti în zona Vidinului pentru românii de aici şi a unei biblioteci funcţionale. Între numeroasele sale iniţiative privind acordarea de minime drepturi consângenilor săi, sintetizate într-un Memorandum adresat ofocialităţilor bulgare şi româneşti (două state membre ale Comunităţii Europene, obligate, ca atare, să respecte legislaţia europeană privind drepturile minorităţilor naţionale), Ivo Filipov Gheorghiev, ajutat benefic de soţia sa, Lucica, a înscris şi crearea unei biblioteci de carte românească în Vidin. Pe tăcute, dar sârguincios, a solicitat şi obţinut donaţii de carte din România şi, astfel, s-a creat un prim embrion. O încercare de creare de fond de carte românească se datorează lui Ivan Juvetov, directorul Centrului Cultural din Vidin, dar spaţiul foarte mic nu i-a permis crearea unei biblioteci în sensul real al cuvântului. Cele circa 75 de volume existente în Centrul său le-a transferat bibliotecii recent înfiinţate.

Spre a acorda importanţa cuvenită unei asemenea iniţiative, Ivo Filipov Gheorghiev a inaugurat oficial biblioteca românească, adăpostită la sediul AVE, sâmbătă 13 iunie 2009, în preajma zilei de intrare în eternitate a „omului deplin al culturii româneşti”, adică a lui Eminescu. Au participat oficialităţi româneşti (ataşatul cultural al Ambasadei României din Sofia, Grigore Gherceanu, consulul României la Sofia, Silviu Catană, reprezentantul Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Mircea Gherboveţ), personalităţi culturale şi ştiinţifice din România (aromânul Lascu Stoica, conf. univ. dr. la Universitatea „Ovidiu” din Constanţa, meglenoromânul Virgil Coman, directorul Arhivelor Naţionale, filiala Constanţa, prof. dr. Robert Stănciugel, discipolul lui Gheorghe Zbuchea şi coorganizatorul acestei manifestaţii, prof. dr. Marian Barbu şi prof. dr. Tudor Nedelcea din Craiova, prof. univ. dr. Nicu Vintilă de la Universiatea „Spiru Haret”, dr. Dorel Bondoc, arheolog la Muzeul Olteniei, solistul de muzică populară I. Creţeanu, prof. Dan Vană din Calafat). Din partea românilor din Bulgaria au participat Ivan Juvetov, directorul Centrului Cultural din Vidin, membrii ai Uniunii „AVE”, octogenarul poet român Milan Anghelov Cosoveanu şi numeroşi studenţi ai filialei din Vidin a Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti. În acest mod, spiritul marelui reformator al învăţământului românesc, Spiru Haret, s-a extins şi asupra românilor din Bulgaria. Au lipsit, fără motivaţie, ceilalţi lideri ai românilor din Bulgaria şi chiar oficialităţi bulgare locale (prezente, totuşi, la alte manifestări iniţiate de etnicii români).

Inaugurarea Bibliotecii, cu numele „Albotina”(nume venerat de românii din Bulgaria), a prilejuit desfăşurarea ad-hoc a unei mese rotunde, cu laude şi critici, dar şi propuneri înţelepte. S-a propus, printre altele, ca în această bibliotecă românească să existe şi carte bulgară, cursuri universitare şi de învăţare a limbii române, să se studieze posibilitatea găsirii unui spaţiu mai mare; în Memorandumul amintit, se cerea un sediu pentru Casa Românească din Vidin ( propunere luată în obiectiv de conducerea Universităţii „Spiru Haret”). S-a propus, de asemenea, reînfiinţarea Institutului Cultural Român, din perioada interbelică, condus de Vasile Stoica, clase pilot pentru învăţarea limbii române, program de training pentru atragerea de fonduri europene şi româneşti, organizarea lunară de acţiuni ştiinţifice şi culturale propuse de studenţii români din Bulgaria, editarea unui CD cu muzica românilor din Timocul bulgăresc etc.

Criticile au fost reţinute şi mai mult sub formă de recomandări, aşa cum era şi firesc. Laudele au fost îndreptăţite, mai ales la adresa Uniunii Etnicilor Români AVE şi a lui Ivo Filipov Gheorghiev. Au fost apreciate iniţiativele Fundaţiei „Scrisul Românesc” care are un program editorial special pentru românii din jurul României, prin celebra colecţie „Români uitaţi”, dar şi prin tipărirea şi donarea altor cărţi bilingve (româno-bulgare sau româno-sârbe) pentru românii din sudul Dunării pentru ca aceştia să poată citi şi scrie în limba română (aici este un fenomen curios: românii ştiu să vorbească limba română în grai oltenesc sau bănăţean – Timocul sârbesc – dar nu cunosc încă alfabetul latin). De altfel, Fundaţia „Scrisul Românesc” a iniţiat şi organizat primele trei ediţii ale Simpozionului Internaţional „Latinitate şi Românitate în U.E.”, finalizate prin tipărirea acestor comunicări în volume, sub egida Academiei Române, creând cadrul legal de dezbatere privind identitatea naţională a românilor din Ucraina, R. Moldova, Bulgaria, Serbia, etnonimul vlah/român sau „limbă” (?!) moldovenească, vlahă sau aromână. Şi tot la iniţiativa Fundaţiei „Scrisul Românesc” s-a creat Centrul de Studii pentru Comunităţile de Români din Balcani, care reuneşte organizaţii şi asociaţii din Bulgaria şi Serbia, propunându-şi promovarea drepturilor minorităţii române din Valea Timocului în sensul respectării riguroase a dispoziţiilor juridice şi constituţionale din ţările de care aparţin şi a celor preluate din Convenţia Cadru a Uniunii Europene privind protecţia minorităţilor naţionale şi să colaboreze în domeniul cultural, publicistic şi de organizare în comun a unor manifestări dedicate istoriei, culturii şi tradiţiilor româneşti.

Inaugurarea acestei biblioteci româneşti la Vidin este, după cum au afirmat vorbitorii, un autentic act de cultură (Marian Barbu), este, de fapt, prima bibliotecă românească din Balcani creată după 1944 (Stoica Lascu). Este un pas mic pentru etnicii români din Bulgaria, dar destul de mare pentru ideea de românitate. Iar îmbogăţirea acestei biblioteci cu alte comori spirituale depinde acum numai de românii din Ţară, fie oficialităţi, ONG sau simpli donatori de carte.

Dacă pe frontispiciul bibliotecii din Teba stă scris „ Cartea – leac pentru suflet”, iar pe uşa bibliotecii domnitorului martir Constantin Brâncoveanu de la Mănăstirea Hurezu stă scris „ Bibliotecă de hrană dorită sufletească, această casă a cărţilor îmbie prea înţeleaptă îmbelşugare”, Biblioteca românească din Vidin este cel mai bun leac şi hrană deopotrivă pentru sufletul românilor din Bulgaria.

TUDOR NEDELCEA

Scrisoarea romanilor din Bulgaria catre premierul Stanisev

La 19 septembrie 2007, premierul Romaniei, Calin Popescu Tariceanu, s-a aflat la Sofia unde a participat la deschiderea reprezentantei Mobexpert din capitala Bulgariei. Cu aceasta ocazie, premierul roman s-a intalnit cu omologul sau bulgar Serghei Stanisev, cu care a discutat problemele de cooperare bilaterala. La sfarsitul dejunului de lucru oferit de premierul bulgar, Tariceanu a aratat ca problemele cu care se confrunta cele doua tari sunt asemanatoare. "Problemele noastre au fost similare, de la componenta de pre-aderare la cea de post-aderare. As spune ca ne confruntam cu aceleasi probleme, dar si cu aceleasi dezastre naturale", a afirmat Tariceanu. El a subliniat ca este de datoria celor doi demnitari sa incerce "ca relatiile politice sa ajute la dezvoltarea relatiilor economice". Cu aceasta ocazie, premierului bulgar i-a fost transmisa o scrisoare in care etnicii romani din Bulgaria se plang de greutatile intampinate, scrisoare din care reproducem principalele fragmente in randurile ce urmeaza. Intertitlurile apartin redactiei. Asimilarea romanilor In ciuda existentei romanilor (vlahilor) de cateva mii de ani in Bulgaria si a loialitatii lor fata de legislatia si Constitutia bulgara, consideram ca impotriva acestora a fost aplicat procesul de asimilare din partea mai multor guverne. Fapt care reiese si din statisticile realizate in Bulgaria. Credem ca, in calitate de cetateni ai Republicii Bulgaria, respectiv ai Europei, este inadmisibil ca noi romanii (vlahii) sa nu avem posibilitatea sa invatam limba materna in scoli, conform legislatiei Bulgariei si a principiilor europene cuprinse in Conventia-cadru privind protectia minoritatilor nationale. Ne manifestam dorinta, in acord cu cea a parintilor si a copiilor din etnia noastra, sustinuta cu semnaturi din partea parintilor, pentru invatarea limbii materne in scoli. Solicitam sprijinul dumneavoastra in vederea introducerii invatamantului in limba romana in localitatile cu populatie predominant romaneasca, acolo unde exista cereri in acest sens, precum si deschiderea unui liceu pentru invatarea limbii romane la Vidin, care este si centrul geografic al celor treizeci si doua de sate cu populatie predominant romaneasca (vlaha). Prin acest act, avem ca scop stoparea procesului de asimilare si, in acelasi timp, contam pe dumneavoastra si noua gandire europeana in statul nostru, in vederea respectarii cerintelor etniei noastre de a-si conserva propria ei valoare etnica si culturala. Respect, nu "integrare" Din raspunsurile multiple ale scrisorii noastre din partea unor institutii de stat, constatam ca ne lovim mereu de termenul "integrarea" minoritatilor. Aici, probabil aveti in vedere unele minoritati care au fost izolate din comunitate, precum rromii. In cazul nostru, al minoritatii romane din Bulgaria, situatia este diferita, deoarece noi - care facem parte din minoritatea romana (vlaha) - credem ca suntem destul de bine integrati si, ca exemplu, va amintim de numerosi mari savanti si politiceni din ultimele decenii. Prin urmare, integrarea nu este o prioritate pentru noi, noi avem nevoie sa ni se asigure cadrul propice pastrarii noastre ca si etnie si dorim sa fie oprit procesul de asimilare, deoarece suntem convinsi ca acesta exista inca si continua sa-si faca victimile absurde. Aceasta ar trebui sa fie politica statului. In ceea ce priveste minoritatile nationale, statul ar trebui sa ajute minoritatile sa-si pastreze valorile, nu sa le integreze si, ca sa fiu mai exact, este vorba de minoritatile care nu au nevoie de integrare. Tratament superficial In scrisoarea de raspuns a Consiliului Ministerial, la pagina a doua scrie "in Republica Bulgaria, Conventia-cadru trebuie sa fie aplicata tuturor cetatenilor, care au ales sa fie tratati ca parte dintr-o anumita comunitate etnica, religioasa sau lingvistica". Va asigur ca, si in acest caz, problema se trateaza superficial si unilateral. Noi nu dorim sa fim tratati si integrati, ci tocmai invers, adica sa fim primiti ca o parte din societatea bulgara. Prin termenul tratati noi intelegem ca am fi supusi unor relatii mai speciale, dar discriminarea, chiar si pozitiva, produce urmari negative in societate si chiar cei care sunt supusi la discriminare pozitiva nu o doresc. Ca exemplu: populatia de culoare din SUA. In statul nostru, discriminati pozitiv erau rromii, iar acum vedem urmarile negative prin refuzul lor de a-si plati curentul in cartiere etc. Reprezentantii Ministerului Culturii sunt ferm convinsi ca in Republica Bulgaria nu exista romani. Domnii probabil nu stiu sau nu sunt bine informati, dar pentru aceasta noi nu avem nici o vina. Chiar si in raportul Republicii Bulgaria catre Consiliul Europei se vorbeste de populatia tracica. In Preambul se mentioneaza ca populatiile slava si tracica se aflau pe teritoriul acesta cand a venit Han Asparuh cu bulgarii din Asia si ca aici s-a format mai tarziu statul bulgar, dar din istorie stim ca slavii au venit pe aceste meleaguri mai tarziu. Pamantul nostru a fost populat de traci, fapt ce apare si in izvoarele istorice grecesti, fiind intarit si in zilele noastre, cand zilnic se fac descoperiri arheologice ca dovada a existentei acestora. Etnia romana s-a format din traci si romani, asa ca populatia tracica autohtona este formata aici, respectiv, noi etnicii romani (vlahi) existam. Graiul care se vorbeste in regiunea Vidinului si de-a lungul Dunarii este caracteristic regiunii in care este utilizat, dar acest lucru nu inseamna ca nu este romanesc (vlah), precum incearca sa ne convinga unii. Mentionam ca in regiunea Vidin exista 32 de sate cu masa compacta romaneasca, iar acest fapt se poate dovedi stand de vorba cu populatia respectiva. Presedinte AVE Dr. I. F. Gheorghiev

MEMORANDUM

PRIVIND DREPTURILE ROMÂNILOR (VLAHILOR) DIN BULGARIA ŞI SERBIA, CONFORM CONVENŢIEI-CADRU PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR MINORITĂŢILOR, RATIFICATĂ DE ŢĂRILE MEMBRE, ADOPTAT ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI ORGANIZAT DE APLOMB-CALAFAT ŞI „AVE” UNIUNEA ETNICILOR ROMANI DIN BULGARIA CU TITLUL „ROMÂNII DIN BALCANI ŞI LEGISLAŢIA EUROPEANĂ”, CALAFAT, 17- 18. 11. 2008.

Participanţii la simpozion cer asigurarea unui imobil , în regim de urgenţă, în Vidin şi în oraşele centre de regiuni din Timocul Sîrbesc, dotat cu spaţii adecvate pentru învăţământ şi cultură în care să-şi desfăşoare activitatea organizaţiile etnicilor români (vlahi).

De asemenea, participanţii solicită pentru următoarele domenii:

A. ÎNVĂŢĂMÂNT

1. Limba română să fie studiată în şcoli ca limbă maternă (disciplină obligatorie) (cf. decretului nr. 4 din 2002 privind studierea limbii materne-Bg şi a Legii pentru apărarea drepturilor omului şi minorităţilor din 2002, în zonele cu populaţie românească din Serbia).

2. Oficierea slujbei religioase să se facă în limba maternă (limba română) în parohiile cu populaţie majoritară românească.

3. Un liceu cu predare în limbile română şi engleză la Vidin şi Bor.

4. O filială a unei Universităţii la Vidin şi Bor cu finanţare de la bugetul statului român.

5. Anul pregătitor pentru studenţii din Bulgaria si Serbia care urmează să studieze în România să se facă în filialele din Vidin si Bor.

6. Un centru de perfecţionare în domeniile: învăţământ, management, fundamentare de proiecte etc.

B. CULTURĂ

1. O revistă şi o editură în limbile română, bulgară, sîrba şi engleză.

2. Un post de radio şi TV în limba română, cu timp de emisie în spaţiul radioului şi televiziunii naţionale bulgare şi sârbe.

3. O bibliotecă cu carte românească la Vidin si Bor.

4. Un centru cultural de informare comunitară.

5. Un punct muzeal etnografic.

6. O agenţie de turism cultural.

7. Un ansamblu folcloric reprezentativ.

Pentru respectarea drepturilor minorităţii româneşti (vlahe) conform normelor Uniunii Europene în vigoare, avansăm următoarele solicitări:

1. Recunoaşterea românilor (vlahilor) ca minoritate în Bulgaria

2. Înfiinţarea la Vidin şi în oraşele centre de regiuni din Timocul Sîrbesc, a unei comisii paritare formată din reprezentanţi ai minorităţilor locale şi reprezentanţi ai autorităţii locale care să gestioneze şi să rezolve solicitările avansate de reprezentanţii minorităţilor.

3. Înfiinţarea în cadrul ministerelor a unor posturi de experţi din partea minorităţii române din Bulgaria şi Serbia după modelul ţărilor europene.

4. Evidenţierea expresă în formularele oficiale pentru recensământul populaţiei a unei rubrici „ROMÂNI (VLAHI)”.

5. Înfiinţarea unui consulat al României la Vidin şi în Timocul Sîrbesc.

6. Aprobarea unei legi a minorităţilor etnice cu acordul tuturor reprezentanţilor acestora.

7. Crearea unui minister al minorităţilor etnice în Bulgaria.

dr. I. F. Gheorghiev

Preşedinte

„AVE” Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria

Zavişa Jurj

Preşedinte

Ariadnae Filum-Asociaţie Pentru Cultura Românilor(Vlahilor) din Serbia

Victor Mişu,

Preşedinte

Societatea Culturală a Valahilor din Bulgaria

Jova Petrovici

Preşedinte

Asociaţia „Timocul”-Bor

Dan Vană

Preşedinte

A.P.L.O.M.B. Calafat

Florea Crânguş

Preşedinte

Fundaţia ALEXANDRA

Dan Lupescu

Director

DCCPCN Dolj

Prof. Tudor Nedelcea

Preşedinte

Fundaţia „Scrisul Românesc”

DOI ANI DE LA INFIINTAREA CENTRULUI CULTURAL ROMAN DE LA VIDIN

Pe 27 ianuarie 2009, în prezenţa reprezentanţilor comunităţii locale, au avut loc, la Vidin, un vernisaj şi o lansare de carte, desfăşurate cu ocazia aniversării a doi ani de la înfiinţarea Centrului Cultural Român din Vidin. Sediul CCR, situat în clădirea primăriei oraşului Vidin, s-a dovedit a fi neîncăpător pentru cei prezenţi.

Evenimentul a fost deschis de primarul oraşului Vidin, ing. Rumen Vidov. Au participat numeroase personalităţi din România şi din Bulgaria. Amintim pe: Ivo Filipov Gheorghiev – preşedintele Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria (AVE), Ivan Juvetov – preşedintele CCR, Milan Anghelov – redactorul-şef al revistei “Timpul” (revista Asociaţiei Vlahilor din Bulgaria), preotul Valentin Ţvetanov. Din România, a fost prezentă la acest eveniment o delegaţie numeroasă, aici amintind doar pe câţiva dintre participanţi: Excelenţa Sa, Petre Gigea-Gorun, fost ministru de finanţe, fost ambasador al României la Paris şi actualul vicepreşedinte al Fundaţiei “Scrisul Românesc”, prof. dr. Tudor Nedelcea-preşedintele fundaţiei amintite, Vintilă Nicu – prof. univ. dr. la Universitatea “Spiru Haret”- filiala Craiova, Daniel Gârtoi – reprezentantul primăriei oraşului Calafat, Sandu Pârvan – directorul Muzeului de Artă din oraşul Calafat, Emilian Popescu, Dan Vană, Ion Creţeanu. Au fost prezenţi numeroşi ziarişti din Vidin şi o echipă a TVR Craiova. Trebuie să amintim faptul că au participat şi studenţii de etnie română din regiunea Vidin care studiază la Universitatea “Spiru Haret”din Craiova. Vernisajul a cuprins opere ale artistului plastic Emilian Popescu, membru al Uniunii Artiştilor Plastici-filiala Craiova. Au fost prezentate cărţi ale poetei Snejina Nicolova (“România aşa cum o cunosc”, “Poduri spirituale”, “Caragiale pentru totdeauna”).

Evenimentul a continuat la Casa de Cultură “Ţviat” cu lansarea volumului de poezii “Monolog continuu”, aparţinând poetului Vintilă Nicu, editat sub egida Centrului Cultural Român din Vidin şi a Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria. Volumul de poezii a fost prezentat de Excelenţa Sa, Petre Gigea-Gorun. Poeziile cuprinse în volumul bilingv român-bulgar,“Monolog continuu”, au fost traduse în limba bulgară de Ivan Juvetov, iar aranjamentul poetic a fost realizat de Anuşka Todorova. Opera dovedeşte un lirism aparte caracterizat de nuanţe filosofice. Vintilă Nicu este un scriitor prolific cu numeroase cărţi în domeniul juridic şi volume de poezii traduse în limbile engleză, franceză şi bulgară (“Mélancolies tardives”, “Dualitatea Eului”, “Taine”). A fost prezentat şi compact-discul “Cântece şi balade din Timoc”, ediţia a doua, apărut sub îngrijirea lui Cornel Rusu, de la Radio “Oltenia” Craiova, în colaborare cu AVE. Au fost donate cărţi de literatură română asociaţiei şi centrului din partea Fundaţiei “Scrisul Românesc”. În nume personal, au mai oferit cărţi Petre Gigea-Gorun şi Vintilă Nicu.

S-a dovedit încă o dată că între românii de la sudul şi nordul Dunării există o strânsă legătură, evenimentul reflectând, în acelaşi timp, buna cooperare a instituţiilor culturale din România şi Bulgaria.

Vasile Bocai

Apelul Asociatiei Invatatorilor din Romania pentru apararea romanilor dintre Timoc si Morava

Arad, Romania/Romanian Global News
marţi, 27 ianuarie 2009

Urmare a anuntului incercarii de demolare a celei de a doua biserici pe care romanii din Serbia incearca sa o ridice intre Timoc si Morava, Asociatia Generala a Invatatorilor din Romania cu sediul la Arad, a transmis presei un apel de sprijin in apararea romanilor din aceasta zona a Serbiei, transmite Romanian Global News.

In 21 ianuarie 2008 preotul ortodox roman Boian Alexandrovici din Malainita (ctitorul singurei bisericute romanesti pentru cei 250 000 de romani/valahi dintre Timoc si Morava) ne-a adus la conostinta ca primaria din Negotin i-a dat termen de 15 zile sa demoleze temelia pusa in 8 martie 2008 pentru o noua biserica ortodoxa romana (cea ridicata in 2004 fiind neincapatoare).
Aceasta veste vine ca un dus rece atunci cand toti aveam sperante ca se intrevad zile mai bune pentru romanii sud-dunareni din Serbia.

Serbia insa sfideaza si Consiliul Europei care in octombrie 2008 prin rezolutia nr 1632 a Adunarii Parlamentare soma Serbia:
Art 23.16. să ia măsurile necesare pentru a le înlesni valahilor/românilor care locuiesc în estul Serbiei (pe văile Timocului, Moravei şi Dunării) accesul la învăţământ, la presă şi la administraţie publică în limba lor maternă şi să le ofere acestora mijloacele de a-şi să ţină servicii religioase în această limbă;
23.17. să identifice şi să aplice soluţii tehnice care să le permită persoanele din estul Serbiei să recepţioneze emisiunile în limba română difuzate în Voievodina;
19. Cât despre chestiunea identităţii minorităţilor, şi în special având în vedere dezbaterile din jurul minorităţilor română şi valahă, Adunarea aminteşte principiul enunţat în articolul 3 al Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi reafirmă că orice încercare privind impunerea unei identităţi unei persoane, sau unui grup de persoane, este inadmisibilă.
20. Adunarea încurajează aşadar membrii minorităţilor română şi valahă din estul Serbiei să-şi unească eforturile şi să depăşească neînţelegerile lor interne în interesul lor înşişi şi pentru păstrarea trăsăturilor specifice care constituie identităţile lor. Autorităţile sârbe sunt răspunzătoare în acest caz să nu împiedice, ci dimpotrivă să susţină iniţiativele în acest sens.
21. Adunarea este conştientă de îngrijorările exprimate de Comisia pentru Democraţiei prin Drept (Comisia de la Veneţia) în legătură cu Legea din anul 2006 privind Bisericile şi organizaţiile religioase din Republica Serbia şi se asociază recomandării acesteia prin care cere o definire mai exactă a statutului dreptului canonic şi a hotărârilor instanţelor bisericeşti. Pe de altă parte, Adunarea roagă insistent autorităţile sârbe să coopereze deopotrivă cu Biserica Ortodoxă Sârbă şi cu Biserica Ortodoxă Română pentru găsirea unei soluţii practice de natură să facă efectivă libertatea religiei în partea de răsărit a ţării, aşa cum este deja în cazul Voievodinei.
23.13. să accelereze iniţiativele privind pregătirea unor cadre didactice calificate să predea limbile minoritare şi să predea în aceste limbi;
23.14. să continue să dezvolte şcolile bilingve şi şcolile în limba maternă;
23.15. să suprime diferenţele regionale existente în ceea ce priveşte garantarea efectivă a drepturilor minorităţilor (în special privind folosirea limbilor minoritare în administraţie, învăţământul în limbile minoritare, libertatea religiei etc.) punând integral în aplicare, şi pe întreg teritoriul, legislaţia în vigoare în acest domeniu;

Serbia il sfideaza si pe ministrul roman al afacerilor externe Cristian Diaconescu care in chiar discursul de la audierile din comisia parlamentara a apreciat ca "deosebit de preocupanta" situatia comunitatii romanesti de pe Valea Timocului. 'Este deosebit de preocupanta situatia de pe Valea Timocului. In acest moment, dincolo de confuzia etimologica ce se intretine acolo premeditat intre etnicii romani si exonim: vlahi, în aromână ei îşi spun armâni sau rămăni, albanezii îi numesc uneori remeri) sunt un popor romanic din nordul şi centrul Greciei, Macedonia, Albania, România şi Bulgaria. Numărul lor este estimat la aproximativ un milion. Limba lor maternă e o limbă romanică numită aromână considerată de lingvişti ca fiind unul din cele patru dialecte ale limbii române. Aromanii dincolo de care Serbia si-a pastrat niste reflexe din cauza carora a avut a suferit atat de mult", a spus Diaconescu. "Vom face foarte clar Belgradului precizarea faptului ca trebuie sa existe atat in plan intern (...) dar si in plan bilateral necesitatea existentei unui cadru juridic bilateral privind protectia minoritatilor din cele doua tari", a adaugat el. Potrivit lui Diaconescu, "drepturile ce se acorda minoritatii sarbe din Romania trebuie sa se regaseasca intr-o forma cat de cat apropiata si in Serbia". "Este inadmisibil sa nu iti poti deschide o biserica", a apreciat Diaconescu, care a conferit atributul de "inadmisibil" si faptului ca in Serbia sunt posibile acte de vandalism in legatura cu elementele romanesti, cu atat mai mult cu cat este vorba despre o tara care vrea in UE. Totodata, Diaconescu, a apreciat ca este necesara revizuirea cadrului juridic cu Serbia pentru reglementarea acestor aspecte.
Serbia sfideaza si pe cei 300 de demnitari romani care au semnat lista cu demersurile necesare imbunatatirii situatiei etnicilor romani de peste hotare.

In Serbia de rasarit romanii au sfintit si alte locuri pentru ridicarea unor biserici dar li se refuza autorizatia de constructie. Suntem si in posesia mai multor liste cu semnaturi ale parintilor din sate romanesti de acolo prin care solicita ministerului invatamantului din Serbia introducerea unor ore de studiere a limbii romane in scoli. De patru ani de zile au intocmit aceste liste, le-au reinnoit apoi dar in zadar.

Recenta somatie de demolare a temeliei bisericii romanesti din Malainita vine ca un test pentru diplomatia romana, pentru Europa. La sfintirea pietrei de temelie a acestei noi bisericute fusese prezent si ambasadorul Romaniei la Belgrad. Administratia sarba cere acum sa se demoleze.
Solicitam demnitarilor romani sa ia pozitie ferma in apararea dreptului romanilor dintre Timoc si Morava de a se ruga lui Dumnezeu in limba lor materna si de a avea 1-2 ore de limba romana pe saptamana in scolile publice asa cum au solicitat in scris Belgradului.
Invitam reprezentantii Romaniei in organisme internationale sa protesteze in fata acestor practic ale Serbiei. Chemam societatea civila sa se alature protestelor in fata nedreptatilor indurate de comunitatea romaneasca din rasaritul Serbiei", se arata in apelul facut de AGIR si semnat de presedintele acesteia,

Viorel Dolha.

FELICITAREA ROMANILOR DIN BULGARIA

“AVE” UNIUNEA ETNICILOR ROMANI DIN BULGARIA
BULGARIA Vidin str.“Pazarska” №2 et.2 cam.6 tel.fax: 0035994607410. email: ifg@abv.bg

Către dl. Eugen Tomac

Secretar de Stat

pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni

Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria - AVE salută cu multă bucurie numirea domniei voastre în funcţia de

Şef al Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni.

În dorința unei bune colaborări pentru propășirea românilor din Bulgaria,

Primiți salutările noastre călduroase!

Cu deosebită stimă şi consideraţie,

Dr. Ivo Gheorghief,

Președinte

27.01.2009